Serviciul de Protecția Mediului al DGPLA este condus de „Bucătarul de apartament” care n-a fost în viața lui pe „Mărului”… pentru că atâta și valorează MEDIUL pentru cuplul de „îndrăgostiți pe viață” Bibarț-Toma!

E ceva timp de când urmărim aproape exclusiv… obsesiv pe alocuri subiectul „deșeuri rezultate din construcții”- generic moloz, și am constatat cu amărăciune că această practică (a aruncatului de moloz unde te taie capul) s-a transformat într-un fenomen. Și asta, cu largul concurs al autorităților locale. Al autorităților locale care, în opinia noastră, au devenit ele însele, nu chiar peste noapte, cele mai mari producătoare de moloz îngropat ilegal unde le taie capul, că doar e „raza lor administrativ-teritorială”, domeniul lor, feuda lor. Afirmația că autoritățile locale produc cel mai mult moloz este susținută de ceea ce se vede cu ochiul liber și se simte la „buzunar” din bugetul local: lucrări publice. În contextul documentării cel puțin a ultimelor două articole pe această temă – groapa ilegală de pe Mărului și molozul „de pe Gloria” depozitat ilegal pe un câmp între Frumușeni și Fântânele – am scormonit și noi „gunoiul” prin legislația aplicabilă, organigramele și lista de responsabilități a două instituții care au atribuții de control și de sancționare, și care ar trebui să fie garanții respectării legislaţiei de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor. Principalele instituții la care ne referim sunt Poliția Locală și Garda de Mediu. Nu includem Poliția Națională, întrucât competențele acestei instituții se activează doar la solicitarea Gărzii de Mediu.

La nivel de Arad, analizând cele două instituții comparativ, putem spune că Serviciul Protecția Mediului din DGPLA Arad este mai „tare” decât Garda de Mediu

În primul rând, conform organigramelor, și raportat la raza de competență, Serviciul Protecția Mediului din DGPLA Arad are 10 polițști locali+ 1 șef care au atribuții pe mediu doar în municipiu, în timp ce Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu are 13 comisari + unul „împrumutat” din alt județ, care acționează la nivelul întregului județ. Dacă mai punem la socoteală și faptul că în orașele și comunele din tot județul există poliții locale care au atribuții pe mediu, ar trebui ca acest subiect să nu existe.

În al doilea rând, dacă ne referim la dotările materiale ale agenților locali comparativ cu cele ale comisarilor de mediu, cei din urmă sunt niște „sărăcii” și nu ne mai mirăm că imaginea de ansamblu e că nu-și fac treaba. Spre deosebire de polițiștii locali, comisarii gărzii de mediu sunt condiționați de multe dotări lipsă, având în vedere raza teritorială pe care o au de „acoperit”: au doar șase mașini de serviciu, și alea cu o cotă de combustibil de 80 de litri/ lună (!); nu au body-camuri, nu pot monitoriza toate camerele de supraveghere din oraș; au în competență și mai multe atribuții, acoperă inclusiv zonele de frontieră și monitorizează transporturi. Acestea fiind doar câteva aspecte sesizate de noi.

Astfel, în materialul de față vom dezvolta o primă concluzie, cu privire la Serviciul Protecția Mediului din DGPLA Arad, urmând un episod dedicat Gărzii de Mediu.

CONCLUZIA: Serviciul Protecția Mediului din DGPLA Arad – un monument de inutilitate pe bani publici | 10 oameni, toți cu studii superioare, angajați la Protecția Mediului: un proces verbal la 3 zile! Acest monument al inutilității este condus de bucătarul de apartament – sinecura protejată de Toma, eroul avertismentelor inutile

Dar să dezvoltăm…

Există instituții care, măcar din când în când, mai încearcă să mimeze activitatea. Nu este cazul Serviciului Protecția Mediului din cadrul Direcției Generale Poliția Locală Arad, care reușește performanța să devină un exemplu național de impotență instituțională cronică.

Dar să lăsăm ironia deoparte și să privim realitatea cifrelor, rece și fără milă:

• 625 de procese verbale încheiate în 6 luni
•  406 dintre ele sunt doar avertismente – adică hârtii fără consecințe reale, care nu fac decât să încurajeze un fenomen

 Raportat la efectivele de personal, rezultă:

• 62,5 procese verbale/polițist în 6 luni
• 10,42 procese verbale/polițist/lună
• 0,34 procese verbale/polițist/zi
• adică un proces verbal la 3 zile lucrătoare

Practic, două zile din trei, polițiștii locali de la Protecția Mediului își încep dimineața cu o țigară (pardon, cu pregătire profesională) în birou, sub supravegherea neprețuitului lor șef – nimeni altul decât Balint Laviniu, cunoscut în instituție drept ,,bucătarul de apartament”, un personaj care, se pare, n-a ieșit niciodată pe teren să vadă unde se află celebra groapă de gunoi din zona Mărului – zonă reabilitată din fonduri europene și transformată în rampă clandestină de deșeuri.

Este de-a dreptul grotesc să constați că, deși în tot Aradul problemele de mediu explodează, cei însărcinați să le rezolve trăiesc cu impresia că groapa de gunoi e probabil ,,în alt județ” și Poliția Locală nu are competență. Aceasta nu este o glumă, ci realitatea jalnică a unui serviciu plătit din bani publici să doarmă cu ochii deschiși. Și ca spectacolul să fie complet, politiștii trimiși la sesizările cetățenilor ajung la demolări și gropi de gunoi echipați cu harponul și bâta de pescuit, nu cu tomfa și spray-ul paralizant. Când dispeceratul îi întreabă dacă sesizarea se confirmă, răspund senin că ,,nu”. Probabil, în mintea lor, demolările ilegale sunt oportunități de pescuit recreativ.

Dacă până mai ieri serviciul SOPI condus de Barna Florin (zis „Bârna”) – vezi  articolul Am descoperit CEL MAI INUTIL BIROU DIN ARAD. Se numește BOPI, e înființat pe lângă lege, are 28 de angajați și, într-un an, nu a avut NICIO ACTIVITATE! – era considerat cel mai inutil serviciu și Barna cel mai inutil șef al lui Toma, iată că acum ,,bucătarul de apartament” Balint Laviniu reușește să devină looserul suprem al administrației locale.

Dincolo de ridicol, situația are consecințe serioase:

• Suma totală stabilită prin procese verbale: 290.900 lei (in 6 luni, adica 180-200 de zile)
• Suma efectiv achitată: 33.000 lei

Adică mai puțin de 12% colectare reală – o bătaie de joc pe față la adresa contribuabililor. În loc să sancționeze contravenienții reali, polițiștii locali preferă să bifeze avertismente sterile, să nu deranjeze,,fraierii” care poluează, să ignore sesizările fundamentate și să își clameze prieteniile de nănași și fini în sediul DGPLA.

Ca să fie clar:

• 406 avertismente din 625 de acte de constatare = 65% hârtii fără efect
• un proces verbal la 3 zile = activitate simbolică, nu poliție locală care vrea să descurajeze un fenomen
• șefi care nu părăsesc biroul și subalterni care confundă terenul cu balta de pescuit = incompetență managerială rușinoasă

Toma Adrian e prototipul șefului bine plătit, care cumulează pensia cu salariul la stat. Acesta reușește să închidă ochii la incompetență și să țină scaunele calde sub fundul colegilor săi privilegiați, iar performanța lui se reduce la a fi protector absolut al incompetenței – un adevărat mentor spiritual al avertismentelor sterile. Altfel nu poate fi explicat cum  Balint Laviniu, ,,bucătarul de apartament”, a demonstrat că poți conduce un serviciu întreg fără să ieși vreodată din birou – performanță care, probabil, va intra în manualele de management public ca exemplu de,,activitate cu caloriferul”.

Sub bagheta lui Toma Adrian, Direcția Generală Poliția Locală s-a transformat într-un cor de sinecuriști care mimează autoritatea cu aceeași convingere cu care mimează și mersul pe teren

Când directorul își sprijină subalternii, o face cu o discreție demnă de marii protectori ai liniștii profesionale, nimic neputând tulbura confortul ,,echipei de elită” care reușește performanța unui proces verbal la 3 zile. Sub domnia lui Toma, groapa de gunoi a Aradului a devenit mai cunoscută decât activitatea Poliției Locale, iar un proces verbal la trei zile spune tot despre respectul lor față de lege și cetățean. Se pare că Protecția Mediului a ales o strategie de intervenție inedită: contemplarea pasivă a gunoaielor, până când dispar de la sine, o combinație letală de aroganță și nepricepere întreținută de Toma.

Balint Laviniu, cu farmecul său discret de ,,bucătar de apartament”, pare să fi reinventat managementul instituțional: „Mai puține amenzi, mai multe cafele”. În vreme ce postează rețete pe Facebook și poze cu tigăi, Aradul înoată în deșeuri, iar cetățenii plătesc salariile generoase ale acestei echipe de hobby-iști bugetari. Balint a făcut din Serviciul Protecția Mediului o caricatură costisitoare, un departament care, în loc să sancționeze mizeria, o tolerează cu aceeași pasivitate cu care tolerează propria lor inutilitate. Cu el la cârmă, Protecția Mediului ar putea la fel de bine să-și schimbe titulatura în ,,Serviciul de pierdut vremea în liniște”, un monument de nepăsare plătit din taxele noastre. Cine caută profesionalism în acest serviciu ar avea mai mult noroc căutându-l în rețetele postate de Balint pe Facebook, căci acolo unde alte orașe își fac strategii de mediu, Aradul are privilegiul de a fi condus de un director poreclit ,,pensionarul” și de un șef care a transformat avertismentele în obiectiv de carieră.

Cum autoritățile locale continuă să tolereze asemenea,,servicii” lipsite de orice eficiență, cetățenii au tot dreptul să ceară DESFIINȚAREA nu numai a acestui serviciu devenit un cancer bugetar, dar și a Poliției Locale în ansamblul său. Pentru că, la Arad, constatăm cu amărăciune că Poliția Locală înseamnă:

• Să nu-ți cunoști atribuțiile
• Să aplici un avertisment pe săptămână
• Să „pregătești profesional” cafeaua și țigara chiar la etaj
• Să ai șefi care confundă orașul cu propria sufragerie
• să te lauzi zilnic că „ești pilos”

Trist, scump și revoltător… Dacă nu ne credeți, accesați lista articolelor asociate.

În ceea ce privește trasabilitatea deșeurilor din construcții, o să încercăm o analiză:

Ce cantitate de deșeuri din construcții rezultă într-un an în municipiu, ce cantitate de deșeuri din construcții ajunge unde trebuie, adică la singura groapă de gunoi autorizată (pentru acest tip de deșeuri) din județul Arad, adică la FCC. Ne-am risca să facem un pariu și cu cititorii și cu autoritățile că nu mai mult de 30% din cantitatea de moloz dintr-un an ajunge la groapa de gunoi autotizată, restul de 70% este aruncată și îngropată ilegal.

Editare ulterioară | ora 10.50

Pentru continuarea acestui demers și pentru a avea un punct de pornire al analizei privind trasabilitatea deșeurilor din construcții (din lucrările publice din municipiu), în baza prevederilor Legii 544 privind liberul acces la informațiile publice, am solicitat de la primăria Arad următoarele:

1. Câte lucrări de construcții / proiecte de reabilitare / proiecte de investiții publice au fost demarate și implementate (finalizate sau în curs de finalizare) în perioada 01 ianuarie 2023-16 iulie 2025. Și care sunt acestea.
2. Care este cantitatea de deșeuri din construcții rezultată în perioada 01 ianuarie 2023-16 iulie 2025 cu raportare la lucrările de construcții / proiectele de reabilitare / proiectele de investiții publice care au fost demarate și implementate (finalizate sau în curs de finalizare) conform pct.1 de mai sus
3. Cine a fost entitatea responsabilă, conform contractelor de lucrări, de gestionarea trasabilității deșeurilor din construcții rezultate în implementarea celor enunțate pct.1 și pct. 2 de mai sus.
4. În situația în care entitatea responsabilă, conform contractelor de lucrări, de gestionarea trasabilității deșeurilor din construcții nu a fost instituția dumneavoastră, ci un terț contractat, vă rugăm să ne indicați, pe fiecare lucrare, terțul responsabil de ridicarea-transportul-depozitarea deșeurilor din construcții
5. Să ne indicați persoana responsabilă / instituția subordonată responsabilă de monitorizarea respectării de către terț a trasabilității deșeurilor din construcții
6. Să ne precizați obligațiile stabilite de instituția dumneavoastră în sarcina terților cu privire la trasabilitatea deșeurilor din construcții în cadrul lucrărilor publice (clauze contractuale specifice) și să ne precizați condițiile impuse acestor terți la atribuirea respectivelor contracte, conform caietelor de sarcini, în special dacă sunt obligați să facă dovada unui contract încheiat cu o groapă de gunoi autorizată și dacă sunt autorizați pentru asemenea transporturi.
7. Să ne precizați (pentru fiecare lucrare în parte, în aceeași perioadă de referință) sumele alocate/ achitate din bugetul local pentru eliminarea deșeurilor din construcții (ridicare-transport-depozitare).

Editare ulterioară | ora 11.28

Pentru a putea închide cercul trasabilității molozului, am solicitat o serie de informații și de la FCC Environment România S.R.L care deține singura groapă de gunoi autorizată (mai precis depozit de deșeuri inerte) în județul Arad pentru asemenea tip de deșeuri, locul unde, teoretic, ar trebui să se încheie „epopeea” molozului rezultat din lucrările publice

1. Dacă există un contract încheiat între societatea dumneavoastră și primăria Arad având ca obiect depozitarea deșeurilor din construcții rezultate în cadrul lucrărilor publice efectuate de administrația locală în municipiul Arad în perioada de referință 01.01.2023-16.07.2025
2. Dacă există contracte încheiate între societatea dumneavoastră și alte entități care gestionează trasabilitatea deșeurilor din construcții rezultate în cadrul lucrărilor publice efectuate de administrația locală în municipiul Arad în perioada de referință 01.01.2023-16.07.2025, în baza unor contracte pe care le au cu primăria Arad.
3. Care este, conform evidențelor dumneavoastră contabile, cantitatea de deșeuri din construcții depozitată de primăria Arad/ entitățile de la pct.2 în groapa de gunoi autorizată pe care o dețineți, în perioada de referință 01.01.2023-16.07.2025.
4. Având în vedere unele informații care ne-au parvenit, conform cărora camioanele care transportă pentru depozitare deșeuri din construcții din lucrările derulate de primăria Arad ( la groapa de gunoi autorizată pe care o gestionați) „nu trec pe la cântar, ci pe lângă” – vă rugăm să ne oferiți un punct de vedere cu privire la aceste acuzații.

Articole asociate:

• Molozul rezultat din demolările de la baza sportivă „Gloria” este transportat și depozitat ilegal pe un câmp între Frumușeni și Fântânele
• „Comisarii Gărzii de Mediu descoperă gropi ilegale de deșeuri” după ce apar în presă și doar ca să le acopere… după care, în știri mincinoase, acoperă și proprietarul, și făptașii!
• Administrația Aradului a atins APOGEUL INFRACȚIUNILOR ECOLOGICE | Pista de canotaj a lui Falcă a ajuns groapa de moloz a lui Bibarț… cu Homoc cu tot!
• Fantoma unui fost Oraș Liber Regesc ajuns subdomeniu politic mafiot. „Revitalizarea Zonei Mărului și amenajarea ca zonă de agrement” e despre 5 milioane de euro sifonați, MOLOZ și pierderea luptei cu conștiința, spațiul și timpul
• „PISTA de biciclete” de pe MĂRULUI – o plimbare OBLIGATORIE pentru un PROCUROR DNA care își respectă demnitatea! [FOTO & VIDEO SCANDALOASE]
• Ziua, ca MAFIOȚII combinați cu ORGANELE | MOLOZUL „descurcăreților” poluează Mureșul și desființează habitatul natural al Aradului cu complicitatea Poliției Locale!
• MOLOZUL MÂNÂNCĂ MALUL MUREȘULUI | Gestionarea imbecilă a deșeurilor periculoase ne costă 50.000 de Euro pe zi – ceea ce „nu-i mult, pentru cine știe cât se fură”!
• Am vizitat CARTIERUL FANTOMĂ care se naște din corupție, sărăcie și moloz, unind Micălaca cu Vladimirescu prin construcții ilegale. După un flagrant, am sunat la 112. S-a rezolvat… nimic!
• Studiile de fezabilitate – „pușculița famigliei”. Azi (ieri și alaltăieri): „Complex Sportiv pe strada Mărului”… sau cât de scurtă e memoria alegătorului