[ACTUALIZARE 2]
Miercuri, Laura Vicol și soțul ei, Vladimir Ciorbă, au fost arestați preventiv în dosarul Nordis. Cei doi au fost ridicați de polițiști de la Curtea de Apel București, unde s-a desfășurat ședința de judecată privind măsurile preventive luate împotriva acestora. Unul dintre inculpați a fost plasat sub control judiciar.
Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă au contestat măsurile dispuse de instanţă
Şase dintre inculpaţii din Dosarul Nordis au contestat, miercuri seară, măsurile dispuse de instanţă, între aceştia fiind Laura Vicol şi Vladimir Ciorbă. Potrivit datelor de pe portalul instanţei, şase dintre inculpaţii din Dosarul Nordis au contestat deja măsurile dispuse de Curtea de Apel Bucureşti. Este vorba despre: Poştoacă Gheorghe Emanuel, Poştoacă Florin Alexandru, Poştoacă Nicolae Cristian, Ciorbă Vladimir Răzvan şi Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina, dar şi despre Ivan George Marian. Faţă de primii cinci magistraţii au dispus măsura arestului preventiv pentru 30 de zile, iar Ivan George Marian a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.
Decizia Curții de Apel București:
Document: Încheiere – măsuri preventive (faza de UP) 05.02.2025
[ACTUALIZARE 1] (03 februarie, ora 21.40): Rețineri în dosarul NORDIS: Laura Vicol, Vladimir Ciorbă și alte cinci persoane
Procurorii DIICOT au făcut luni dimineața zeci de percheziții în România și Monaco, în dosarul Nordis, iar Vladimir Ciorbă, acționar al companiei, și soția lui, fosta deputată PSD Laura Vicol, au fost reținuți. De asemenea, alte 5 persoane au fost reținute în acest caz. Dosarul vizează „săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală”. În acest dosar mai sunt vizate și Ioana Băsescu, fiica lui Traian Băsescu și Andreea Cosma, fostă deputată PSD.
La ieșirea din sediul DIICOT, avocatul lui Vladimir Ciorbă a spus că acesta nu a recunoscut acuzațiile aduse de procurori. Pe de altă parte, alte cinci persoane au fost reținute în acest dosar. Este vorba despre Gheorghe Poştoacă, acţionar la firme din Nordis Group, Florin Poştoacă – director de vânzări şi Sanda Răileanu – director economic. De asemenea, au fost reţinuţi Gabriela Vasile şi Matei Cristian.
Foto: Laura Vicol la ieștirea din sediul DIICOT | Credit: Libertatea
[TITLUL INIȚIAL] (03 februarie, ora 10.27): DIICOT | 65 de percheziții, pe teritoriul României și al Principatului Monaco, în cazul NORDIS
Luni, 3 februarie 2025, polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, pun în aplicare 65 de mandate de percheziție domiciliară, pe teritoriul României și Principatului Monaco (63 în municipiul București și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Prahova), într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată. Audierile se desfășoară la sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală.
„A început spectacolul” – a scris Laura Vicol pe Facebook ca reacție la informarea DIICOT cu privire la perchezițiile desfășurate în această dimineață în mai multe locații din România dar și din Monaco.
Cercetările efectuate, până la această dată, vizând 72 de persoane (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), au relevat că, începând cu anul 2018, trei dintre acestea ar fi inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal cu trei paliere, care ar fi conceput și pus în aplicare un mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare, sub acoperirea mai multor societăți comerciale, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți (cumpărători), delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor în urma executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat și stabilirea cu rea-credință a taxelor (T.V.A.), având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat, ori compensări datorate bugetului general, cauzându-se prejudicii societăților comerciale, clienților cumpărători și bugetului de stat.
Fondurile financiare ilicite astfel obținute ar fi fost supuse procesului de spălarea banilor.
Din investigațiile efectuate a rezultat că eșalonul secund al grupării de criminalitate organizată ar fi fost format din persoane apropiate liderilor, (aflate în relație de rudenie sau prietenie), care ar fi aderat la grupare și ar fi sprijinit-o activ, prin diverse modalități, sub controlul și îndrumarea acestora, iar ultimul palier ar fi sprijinit grupul infracțional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade, având atribuții de a întocmi documentația aferentă operațiunilor de vânzare a imobilelor, apartamentare, intabulare sau consultanță juridică (notari și avocați) și de a încasa sume de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de delapidare, sub diferite titluri justificative.
Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024, liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, ar fi încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans, în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), peste 957.000.000 de lei (peste 195 de milioane de euro).
Fondurile astfel constituite ar fi fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, de aproximativ 346.000.000 de lei și 2.400.000 de euro.
În primele două situații, în majoritatea cazurilor, externalizarea fondurilor ar fi avut la bază pretinse documente justificative, care să dea aparența legalității operațiunilor prin care sumele de bani ar fi ieșit din patrimoniul societăților (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părți sociale, respectiv înființarea și/sau preluarea a zeci de societăți pentru a simula operațiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca proveniență avansurile achitate de către clienți să poate fi externalizate sub aparența unor contracte de prestări servicii sau achiziții de bunuri).
Indiferent de traseul parcurs, sumele de bani ar fi urmat aceeași destinație, conturile membrilor grupării și retragerea în numerar.
În același interval de timp, persoanele în cauză ar fi indus în eroare, în urma executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiționale și contracte de vânzare cumpărare având ca obiect imobile (apartamente) în cadrul unor ansambluri rezidențiale, mai multe persoane fizice și juridice, în mod direct sau indirect, prin intermediul angajaților societăților cu atribuții în vânzări, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase constând în finalizarea unor etape ale proiectelor, predarea apartamentelor, către un număr mare de clienți, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată și repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realității obiective și prin presarea clienților cumpărători să accepte alte termene și condiții dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor și impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la granița cu Ucraina).
Manoperele frauduloase folosite de membrii grupării de criminalitate organizată în raport cu clienții ar fi constat și în vânzarea imobilelor către alte persoane, condiționarea semnării contractelor de vânzare-cumpărare de asumarea unor noi obligații neinserate inițial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinței locuințelor pe o perioadă lungă de timp, intenția de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcționarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terțe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicția notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligației de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relațiilor contractuale sub sancțiunea plății unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienților.
Cei în cauză ar fi recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor, pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucționarea accesului clienților în șantiere, pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăți urmată la scurt timp de rezoluțiunea vânzării, în scopul needificării și/sau nepunerii la dispoziția clienților a imobilelor contractate.
Astfel, membrii grupării de criminalitate organizată ar fi produs pagube materiale substanțiale clienților, corelativ cu obținerea de către ei a unor foloase patrimoniale injuste.
În baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat și la intervale diferite de timp, liderii grupului infracțional ar fi dispus efectuarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitatea procesuală de suspect) de operațiuni fictive de achiziții, în scopul diminuării bazei impozabile și deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată.
Audierile se desfășoară la sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală.
Acțiunea este realizată cu suportul jandarmilor Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
CAZUL NORDIS – rezumat conform Bursa.ro
Este cel mai mare scandal din ultimii ani în sectorul imobiliar şi real-estate din ţara noastră a ieşit recent la iveală, în urma dezvăluirilor publicate de publicaţia Recorder, urmate de deschiderea de către Tribunalul Bucureşti, în 7 octombrie 2024, a procedurii de insolvenţă pentru compania Nordis Management SRL. Un număr de peste 750 de plângeri penale au fost depuse de persoane fizice şi juridice, care, deşi au achitat în avans costul total al apartamentelor ce urmau să fie construite de compania cunoscută acum ca Nordis Group, s-au trezit că spaţiile locative respective au fost revândute altor persoane, în unele cazuri existând chiar o revânzare la revânzare, aşa cum a ieşit din materialul publicat de Recorder. În urma dezvăluirilor, pe firul afacerii oneroase au intrat şi procurorii, mai ales că unul dintre acţionarii principali ai companiei este Vladimir Ciorbă, ce are 46% din acţiuni, nimeni altul decât soţul deputatei Laura Vicol, care odată cu demararea scandalului a demisionat din funcţia de preşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, dar şi din PSD. În structura actuală a acţionariatului Nordis Management SRL, Vladimir Ciorbă şi Mapp Development SRL deţin fiecare câte 46%, iar Mihai Alexandru are 8% din părţile sociale, în timp ce Gheorghe Emanuel Poştoacă figurează ca administrator al companiei.
Beneficiarii şi persoanele vătămate în scandalul Nordis
Scandalul a scos la iveală şi posibile legături politice între Nordis şi figuri influente, precum Laura Vicol, deputat PSD şi soţia lui Vladimir Ciorbă, asociat principal al Nordis. Vicol, fostă preşedintă a Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, a fost acuzată de opoziţie faţă de măsurile de reglementare a sectorului imobiliar, fiind suspectată de „protecţie politică” a dezvoltatorului. Complexul Nordis din Mamaia a atras un spectru variat de investitori şi proprietari, incluzând figuri publice din România, oameni de afaceri de top, politicieni, dar şi persoane implicate în cazuri controversate. Printre deţinători se numără medici, avocaţi, foşti şi actuali fotbalişti, funcţionari publici, antreprenori, dar şi persoane acuzate de evaziune fiscală sau implicate în afaceri dubioase.
Proiectele Nordis au beneficiat de promovare prin vedete şi influenceri din diverse domenii, printre care Selly, Alina Ceuşan şi sportiva Camelia Potec. După declanşarea scandalului, vedetele au fost criticate pentru tăcerea lor privind problemele clienţilor.
Printre persoanele vătămate se numără fotbaliştii Florin Gardoş şi Cristian Bărbuţ, care se consideră înşelaţi, afirmând că au investit sume mari în proiecte Nordis care nu au fost finalizate sau au fost implicate în vânzări multiple ale aceleaşi proprietăţi.
Scandalul a atins şi Federaţia Română de Fotbal, care avea un contract de parteneriat, semnat în 2020, cu Nordis Group pentru sponsorizarea Comisiei Centrale a Arbitrilor şi al echipelor naţionale de tineret. În urma scandalului privind acuzaţiile de fraudă imobiliară la adresa companiei, FRF a decis încetarea acestui contract înainte de finalizarea lui – decembrie 2024 – şi a menţionat că va căuta un alt sponsor şi va pune accent pe integritate şi transparenţă în selectarea acestuia. (vezi integral cazul Nordis pe Bursa.ro)
Sursa: Poliția Română și DIICOT
