RONDUL DE SEARĂ AL PRIMARULUI
Primarul nostru și-a făcut obiceiul de a efectua „ronduri de seară”, spre a se documenta despre ceea ce există în Arad, fapt lăudabil, cu atât mai mult cu cât sunt alese zonele vulnerabile ale urbei noastre. Mai mult, astfel, își valorifică posibilitatea de a identifica opinii ale cetățenilor, ceea ce, din nou, merită apreciere. Toate câte se întâmplă în municipiul nostru, cu bune și rele, intră, direct sau indirect, în responsabilitatea și atribuțiile primarului. În „gospodăria mea”, sunt responsabil de cum arată, cum funcționează, cum se păstrează curățenia, cum se comportă membrii acesteia etc.
Rolul presei este de a semnala derapajele ce se ivesc în funcționarea unei instituții, a observării unor comportamente sociale, a abuzurilor făcute de decidenți ori a evaluării unor fapte ce țin de bunăstarea comunității. Când presa prezintă o prea mare densitate de spargeri în Arad a trotuarelor proaspete, când spațiile verzi sunt agresate de șanțuri în care se introduc un fel de cabluri și care au produs deranj de circulație auto și pietonală etc., nu trebuie interpretată drept o critică cu tentă politică și nici cu ecouri de atacuri la persoană.
Menirea presei este de a fi un fel de „gazetă” publică, în care sunt prezentate fapte și evenimente după tehnica „așa da” – „așa nu”! Cum să nu iei atitudine când ministresa învățământului duce în cârcă funcția de diriginte la o clasă, ca și cum un ministru ar avea program funcționăresc de birou de opt ore! Cum să treacă presa nepăsătoare față de exprimările acesteia legate de îndemnul făcut copiilor, care nu pot folosi tabletele din lipsa curentului electric, să se uite la televizor! Cum să nu atragi atenția altor demnitari care folosesc un limbaj incorect, fără logică, fără noimă, fără semnificație! Și altele…
Pentru „rondul de seară”, aș atrage atenția asupra unor aspecte inestetice ale orașului nostru, vizibile în centru sau imediat în apropierea acestuia. Chiar spunea frumos regretatul Bujor Buda: „Dragi arădeni, nici nu știți în ce oraș frumos trăiți!” (vezi înscrisul pe reușitul său bust din parcul din fața hotelului Continental).
Frumusețile Mureșului, a unor clădiri elegante, a gesturilor oamenilor etc. sunt umbrite de mici/ mari neglijențe, care – înlăturate – ar da municipiului Arad o altă imagine, nefisurată de câteva deranjamente ciudate. Iau exemplul de pe Centru, unde fosta Librărie Ioan Slavici de vreo câțiva ani buni e o pată neagră pe imaginea Corso-ului arădean. Priviți fotografia și veți putea identifica, după afișele aplicate pe geamuri de când datează această mizerie care deranjează estetica urbei noastre.
Mai apoi, la nu mai puțin de 800 m de centru, pe strada Dornei, chiar alături de trecerea tramvaiului, o ruină din poemele lui Alexandrescu se lăfăie privirii cu orgoliu, ca un spațiu deschis spre un spațiu războinic supus bombardamentului.
În fine, în acest articol, pomenesc de aceeași fisurare de imagine din imediata apropiere a Pieței A. Iancu, pe strada Tribunul Dobra, în imediata apropiere a Stației de tramvai de la Boul Roșu, unde aceleași ruine, clădiri abandonate ofuschează privirea și strică imaginea Aradului.
Mai sugerez, domnului Primar, să facă un rond de seară pe Malul Mureșului de la Podul Roșu de cale ferată, dincolo de dig în zona Micălaca, până spre Vladimirescu, unde cotețe, animale, cocioabe etc. sunt chiar mai degradante decât pe strada Mărului. De văzut, Baza sportivă din fața Cetății Arad, loc abandonat și năpădit de buruieni, arbuști, mizerii și ruine, deși se află într-o zonă favorizată de amplasament.
Atât, deocamdată…