Brexistă viaţă fără UE?

Distribuie:

 

Brexit – cuvântul folosit de sute de milioane de ori în aceste zile în Europa. Brexit – realitatea contondentă la care toţi pro-europenii şi toţi globaliştii s-au trezit într-o bună dimineaţă care a pus capăt unei nopţi liniştite de nişte previziuni şi sondaje care dădeau câştig de cauză taberei pro-Bruxelles a premierului Cameron.

Ieşirea Regatului Unit din UE nu poate fi totuşi considerată un şoc.  Refuzul de a se racorda la moneda comunitară ar fi putut probabil să ofere un indiciu. În această ordine de idei, trebuie spus că Euro poate fi considerat un eşec economic, din moment ce rata şomajului din Spania sau Grecia a explodat începând cu adoptarea monedei unice europene de către aceste ţări.  De la Bruxelles nu se vede aşa. De fapt, la Parlamentul European de la Bruxelles, gunoiul se mătură delicat sub covor… se ocupă de asta mii şi mii de funcţionari de a căror activitate nu răspunde nimeni.  Politica înaltă la nivel de Europa tinde spre ştergerea identităţilor naţionale şi implementarea unui nou tip de apartenenţe socio-culturale. Cotele obligatorii de imigranţi ar trebui să vină ca răspuns pentru acest deziderat, rezolvând în acelaşi timp şi problema demografică a bătrânului continent.  Oricum ai privi lucrurile, e un eşec major pentru Merkel, eşec care a început să fie conştientizat de tot mai mulţi europeni.  Acum, UE are nevoie de Turcia pentru a încetini acest proces scăpat de sub control, iar pentru asta toate principiile care stau la baza construcţiei europene sub băgate sub preş. Preşedintele pro-islamist şi anti-democratic al Turciei, Recep Erdogan, şantajează cu succes UE în timp ce aruncă prin puşcării jurnalişti de opoziţie.

Dar UK a păstrat tot timpul o oarecare distanţă. Ideea de a se supune unei alte autorităţi contravine esenţialmente cu tot ADN –ul lor, iar Brexitul poate fi simţit ca un demers sănătos, un fel de inerţie transseculară de la nişte înaintaşi mândri şi fermi.  Da, a fost un vot al bătrânilor -în Londra cel puţin – dar nişte bătrâni care ştiu foarte bine vremurile în care îşi lăsau casele descuiate şi se întâlneau la pub sau la meci.  Acum orice localnic îţi va spune că eşti inconştient să te plimbi noaptea prin cartierele pline de magrebieni şi alţi oaspeţi de date mai recente.  Dealtfel, cine e familiar cu Londra, ştie foarte bine că englezii albi părăsesc în masă Londra.  Capitala a votat să rămână în UE în proporţie de 75%, ceea ce nu poate fi considerat relevant întrucât Londra nu e foarte bogată în britanici –  statisticile primarului Sadiq Khan (…) pot confirma.

Brexit e prima mare lovitură pentru procesul de globalizare.  Prima mare înfrângere pentru valorile macropoliticii de stânga. Politicieni şi mass media au trâmbiţat continuu în favoarea menţinerii în UE în perioada premergătoare votului şi, totuşi, oamenii nu s-au conformat. Cum, să vină „Ouă de aur” Beckham, superstar global să te şcolească să fii un bun pământean indiferent de ţară, rasă, etnie, orientare sexuală, etc şi tu să nu te raliezi imediat? Înseamă că eşti bigot, rasist, xenofob, nazist, prost informat şi prost pur şi simplu. Adică britanicii tocmai şi-au pierdut dreptul de a-i face proşti pe americani, da? Problema e că jignirile şi denigrarea tuturor formelor de patriotism, a nevoii de apartenenţă etnică şi culturală, nu mai funcţionează aşa cum trebui să funcţioneze. Cu tot cu Beckham şi  Kardashian.  Şi da, Regatul Unit va fi all right. Tally-ho!

Categorie: Opinii
Etichete: brexit, Florian Matei, GB, marea britanie, UE
Distribuie:
Articolul anterior
România (prin) obiectiv: Cătunul Sub Piatră, judeţul Alba
Articolul următor
Marile epurări ale micilor partide

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie

virgil florea

UNIUNEA ISLAMICĂ EUROPEANĂ (2)

De fapt, subiectul ar trebui tratat foarte serios și mai ales responsabil de noi, cei care în pofida vârstei înaintate am rămas oarecum pe „baricade”. Chiar dacă nu putem decide,…
ilica anton

CRITICĂ DE CORDIALITATE POETICĂ

Plecarea lui Nicolae Manolescu, unul din cei patru mari critici ai literaturii române, a scormonit teoria scrisului pentru clarificări privind „critica literară”. Titu Maiorescu emitea întâiul o fermă opinie despre…
virgil florea

AM SUPRAVIEȚUIT…

AM SUPRAVIEȚUIT… Și de data asta. La fel ca în anii trecuți, tot fără dureri. Probabil anestezicul a fost suficient de bine calculat astfel încât noi cu toții să nu…
lizica mihut large

AUTORI ȘI SCRIITORI  

Aradul este, probabil, unul dintre orașele României cu cei mai mulți autointitulați SCRIITORI, confuzia evidentă fiind între aceștia și AUTORII cărților, fie de poezie/ proză/ critică și istorie literară/ literatură…
anton ilica

CE-AM MAI CĂUTAT EU LA JUDECĂTORIE?

Agentul de circulație, Andrei Alb, de la Poliția Ineu, mi-a întocmit Proces – Verbal de contravenție pentru viteza de 167 Km/ oră, pentru care mi s-a suspendat dreptul de a…
bibart coldea pr large

Cui îi e frică de umbra lui Coldea la Arad?

Undeva în Vlaicu, într-un bloc cu patru etaje, vis-a-vis de Eternitatea, conform legendelor există o „bibliotecă” cu vreo mie de dosare. Este un apartament închiriat, în care Coldea și-a depozitat…