Andrei Zbîrnea s-a născut în 1986 în Urziceni, dar a fost adoptat în (stil mafiot) de Berceni. Jurnalist, copywriter, poet. Om bun la toate la Atelierul Mornin’ Poets. Speră ca într-o zi să poată scrie și proză. Coordonator al proiectului de recenzii Kooperativa Poetică. Membru al PEN România. A participat la mai multe festivaluri de literatură, printre care FILIT Iași 2019, 2021 & 2022 și Poezia e la Bistrița 2021 și la Festivalul de Literatură Transdanubiană 2021, 2022, 2023. Este tradus în limbile cehă, daneză, spaniolă maghiară, franceză și engleză. Cea mai recentă carte publicată – nick cave@bergen (CDPL, 2021). A mai scris: Rock în Praga (Herg Benet, 2011), #kazim – contemporani cu primăvara araba (Herg Benet, 2014), Turneul Celor Cinci Națiuni (frACTalia, 2017) și Pink Pong (împreună cu Claus Ankersen, frACTalia, 2019 – volum trilingv). Inclus în mai multe antologii, printre care PEN România la Centenar – Fotografie de Război (Casa de Pariuri Literare, 2022), Generația O mie de Seme – 59 de Poeți apăruți la Poșta Redacției (Casa de Pariuri Literare, 2022) și Panglica Neagră – Carte de Doliu (Vellant, 2023). A coordonat Doppelgänger: Antologia Mornin’ Poets – primele patru sezoane, 2018-2020 – (frACTalia, 2021). Fan al echipei Borussia Dortmund și al serialului The Office (versiunea din State). Este gazda podcastului BETURI 1X2, unde sportul actual este analizat pe îndelete.
În textele lui Andrei Zbîrnea, toate elementele se contopesc, de nu mai știi unde e granița dintre muzică, poezie, film, fotbal și distopie. Un fel de melting po(s)t progressive ambient rock, unde își fac apariția inclusiv Walter White (a.k.a. Heisenberg), Pollos Hermanos, dar și David Lynch într-un spectru mai colorat decât în mod obișnuit. Poezia lui Andrei virează spre postumanism, prin vocea înduioșătoare a roboțelului care vrea să ajute dar nu e băgat în seamă de nimeni, poate o oglindire a roboțelului din Fargo (sezonul 3) care străbate vârstele pământului și repetă neîncetat: I can help!
(Foto: https://www.facebook.com/andreea.zaleschi)
25 – urme ale nordului. insectele digitale
(Nu văd nicio ruptură în atmosferă
Nicio insectă digitală nelalocul ei.
Laura Francisca Pavel – Salvez cadrul)
nu a mai rămas nimic de ruminat aici trenurile
sunt anunțate la peron cu intervale de
sosire de cinci sau șase minute crăiasa e imersată în baletul
norvegian la ultimul dans nu ai nevoie de
invitație insectele digitale au planificat totul de-a fir a
păr la ultimul dans e pură neglijență
insectele digitale vor deschide
balul într-un ritm très chic insectele
digitale asudă în valea săpunului urmele nordului nu se mai
disting pe nicio foaie milimetrică crăiasa are grijă de
toți ai casei le dăruiește creioane chimice și desene
henna în care hans jæger seamănă tot mai mult cu
jean reno în léon: the professional
insectele digitale dirijează orchestra pescărușilor din oslo
crăiasa împrăștie o pudră ce transformă valea săpunului în
irizație cum să confunzi un restaurant cu ștaif cu un bar
sportiv nu da vina pe google maps spor av nord[1]
lumina stinsă
insectele digitale coboară în bunkăr
limacșii preiau controlul
o cioară pândește un șoricel sub o mașină pe bulevardul constantin brâncoveanu
mă opresc lângă ea și-mi exersez atenția și revenirea între limitele clare ale prezentului
salvez cadrul
sunt o insectă digitală
crăiasa adoarme pruncul apoi îmi șoptește
22 – radioul e un iad privat
la fel și cursele de mașinuțe pe fir electric din orășelul copiilor băiețelul
plutește băiețelul ia forma unui balon care ne veghează armonia radioul e
un iad privat crăiasa-l pilotează cu aceeași pasiune pe care o vezi doar
în marile grand prix-uri de moto gp corul operei naționale din oslo
acompaniază o trupă de metal extrem și asta nu raritate în țara cu
mai mult de 600 de muzicieni rock la un milion de locuitori radioul e
un iad privat prin care curge pata de petrol din valea săpunului o dâră și o
distanță apreciabilă prin aerul aproape respirabil băiețelul n-ar mai pleca din
berceni radioul e o mângâiere pe șira spinării mult groove obsesia controlului
dispare pentru aproximativ 45 de secunde în valea săpunului o primejdie
uleioasă ne paște seara se evaporă noi trei glasul băiețelului și micuța
fantomă care era o păturică
[1] Urme de nord/ale nordului, limba norvegiană
