Este lăudabil fapul că, în ultima vreme, lui Ștefan Aug. Doinaș i se dedică tot mai multe evenimente de o calitate remarcabilă din punct de vedere cultural și – culmea pentru aceste „timpuri ieșite din minți”! – din care și rămâne ceva palpabil: un nume de stradă, o casă memorială, o statuie, biblioteci, cărți. Să remarcăm că „prima care a început” ceva profesionist este poeta-profesor Lia Faur, cu proiectul SAD – Festivalul „Zile și Seri de Literatură Doinaș”.
Următorul eveniment notabil – o conferință susținută de un specialist în Doinaș
Criticul şi istoricul literar Alexandru Ruja, în conferință la Bibliotecă: „Ștefan Aug. Doinaș pe drumul marii culturi: de la Arad la Cercul Literar de la Sibiu”
În cadrul evenimentelor dedicate centenarului nașterii unuia dintre cei mai importanți poeți contemporani, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad organizează, în data de 24 noiembrie 2022, începând cu orele 13:00, conferința cu tema „Ștefan Aug. Doinaș pe drumul marii culturi: de la Arad la Cercul Literar de la Sibiu”, susținută de prof. univ. dr. Alexandru Ruja, Universitatea de Vest Timișoara.
Criticul şi istoricul literar Alexandru Ruja, profesor universitar dr. emerit la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara,
este autorul mai multor cărţi cu caracter de sinteză despre literatura română, de la „Valori lirice actuale” (debut, 1979) la „Confluenţe critice” (2017). Iniţiatorul şi coordonatorul general al lucrării „Dicţionar al Scriitorilor din Banat” (2005), primul dicţionar critic, de tip enciclopedic, despre scriitorii din acest spaţiu cultural. Autor la „Dicţionar general al literaturii române”, elaborat sub egida Academiei Române. A realizat ediţii integrale din opera poetică a lui Aron Cotruş, Ştefan Aug. Doinaş şi Ioan Alexandru. Distins cu Premiul „Perpessicius” pentru ediţii critice acordat de Muzeul Naţional al Literaturii Române (2016), Premiul „Titu Maiorescu” acordat de Academia Română (2017), Premiul „Opera Omnia” acordat de Uniunea Scriitorilor, Filiala Timişoara (2018).
Evenimentul cultural, moderat de dr. Doru Sinaci, va avea loc în Sala de Artă și Multimedia „Sabin Drăgoi” a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” Arad și va include recitalul poetic „Din satul natal până la Cercul Literar de la Sibiu”, susținut de elevi ai Liceului Tehnologic „Stefan Hell” din Sântana, coordonaţi de prof. Camelia Belei.
Sub lentila istoriei literare, prof. univ. dr. Alexandru Ruja propune publicului arădean atât o analiză critică, cât și o expunere didactică, prin traseul temporal al celui pe care îl numește „poetul emblematic pentru literatura română actuală, cu o poezie care a deschis un alt orizont liricii românești și a statuat un alt mod de raportare la marea literatură, în care factorul cultură a devenit dominant”: Ștefan Augustin Doinaș (pseudonimul literar al lui Ştefan Popa), care s-a născut la 26 aprilie 1922, în localitatea Caporal Alexa, judeţul Arad.
A studiat la Liceul „Moise Nicoară” din Arad, pe care l-a absolvit în 1941, şi la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj, absolvită în 1948, conform biografiei publicate în „Dicţionarul scriitorilor români”, vol. 2, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1998. A debutat cu o poezie în „Jurnalul literar” (1939). A făcut parte din Cercul Literar de la Sibiu, fiind unul dintre semnatarii Manifestului Cercului Literar, publicat în ziarul „Viaţa” (1943). A fost redactor la revista „Teatrul” (1956-1957), corector la revista „Lumea” (1963-1966); redactor la revista „Secolul 20” (din 1969), devenind, în ultimul deceniu al vieţii, directorul revistei, apoi preşedintele fundaţiei cu acelaşi nume, ce s-a transformat în „Secolul 21”.
Debutul editorial a fost în 1964, cu volumul de poeme „Cartea mareelor”.
Dintre volumele de poezii publicate de Ştefan Augustin Doinaş amintim: „Omul cu compasul” (1966), „Seminţia lui Laokoon” (1967), „Ipostaze” (1968), „Alter ego„ (1970), „Versuri” (1972, 1973), „Papirus” (1974), „Anotimpul discret” (1975), „Alfabet poetic” (1978), „Locuiesc într-o inimă” (1978), „Hesperia” (1979), „Poeme” (1983), „Vânătoare cu şoim” (1985), „Foamea de Unu” (1987), „Interiorul unui poem” (1990), „Arie şi ecou” (1991), „Lamentaţii” (1993), „Aventurile lui Proteu” (1995).
A publicat volume de eseuri şi critică literară, precum „Lampa lui Diogene” (1970), „Poezie şi modă poetică” (1972), „Orfeu şi tentaţia realului” (1974), „Lectura poeziei” (1980), „Măştile adevărului poetic” (1992), „Poeţi români” (1999), precum şi volume de traduceri din opera unor mari scriitori, precum Goethe, Hölderlin, Mallarmé, Paul Valéry.
A primit numeroase premii pentru creaţia sa literară: Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei (1968); Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă (1970), Premiul Uniunii Scriitorilor (1975, 1979), Premiul special al Uniunii Scriitorilor (1982).
Cel mai cunoscut poem al său, unul dintre cele mai frumoase scrise vreodată în limba română, este „Mistreţul cu colţi de argint”.
În 1957, a fost arestat şi condamnat pentru „omisiune de denunţ”, iar un an mai târziu, după ce a fost eliberat, s-a căsătorit cu balerina Irinel Liciu.
A devenit, în 1992, membru al Academiei Române. În apropierea vârstei de 80 de ani, în 2000, a debutat ca prozator, cu volumul „T de la Trezor”.
Ştefan Aug. Doinaş – „scriitorul la care dimensiunea culturală a existenţei şi creaţiei joacă un rol important”, după cum afirmă prof. univ. dr. Alexandru Ruja, trece în neființă la 25 mai 2002, lăsând ca moștenire „sentimentul statorniciei şi înălţimii poeziei în echilibrul dintre efluviile romantice, de imagini nebuloase şi imperfecte, spiritul clasic, geometrizat în forme perfecte şi turbulenţa imaginativă a liricii moderne”.
………………………………………………………………
Articol asociat:
