În primul rând, fiind arădean, liberalul nostru este fălos (a nu se confunda cu falnic). Nu, nu e mândru, nu vorbim aici despre mândria de a fi arădean, pentru că liberalul arădean nu înțelege Aradul și spiritul lui: el e fălos strict în sensul needucat al cuvântului. Cercul vicios dintre această fală și pierderea treptată a spiritului orașului se poate constata în timp, ori printr-o analiză a presei arădene din ultimii 20 de ani, ori printr-o simplă plimbare pe centrul Aradului. Pentru necunoscători, centrul are în capele sale o piață unde liberalul elitist tăia porci (ca demers în câștigarea titlului de capitală culturală europeană), în vecinătatea teatrului, iar la celălalt capăt e un lac de unde lipsește Monumentul Marii Uniri. Între cele două găsim multă jale și rugină (că tot vorbeam despre monumente).
Acestea sunt coordonatele elitiste ale liberalului arădean, în plin centru al orașului condus de ei, din județul condus de ei. Teatrul ține de umbră tăiatului de porc în plin centru. E fundalul jumărilor și caltaboșilor, nu e central, monumental și educativ-cultural. Dar liberalul nostru arădean se crede elită, prin auto-suficiența pe care i-o dă fala. Face mișto de alții, nevăzând bârna din propriul ochi, atunci când vine vorba de (in)cultură.
Liberalul arădean e degrabă-găsitor de soluții în administrația publică, dar numai atunci când e vorba despre propriile interese bănești. Când este vorba despre continuarea activității unei instituții de cultură, devine catatonic, dezvoltând repede o amnezie selectivă.
Teatrul, simbol al spiritului orașului, se transformă prin imaginarul elitist liberal arădean într-o măgăoaie bună de afișat în public cu hainele de fițe. Când nu mai este public și e nevoit să treacă în online, nu mai servește acestui scop, pentru că nu te vede nimeni dându-ți importanță la laptop. Nu e bun, nu poți parca bolidul la intrare, nu poți epata, nu te poți băga în seamă spunând nimicuri din vârful buzelor, dacă spectacolul e online. Așa că liberalul elitist arădean își dezvăluie adevărata față a(nti)culturală prin simpla nepăsare.
Elitistul liberal arădean este, dovedit lucru, un incult fălos needucat, dar cu o spoială de zahăr pudră numai bună de vândut gogoși în campania electorală.
Articol asociat:
