Доброе утро, дорогой сосед! Рад видеть тебя живым и здоровым! [Dobroye utro, dorogoy sosed! Rad videt’ tebya zhivym i zdorovym!] „BUNĂ ZIUA, VECINE BUN! MĂ BUCUR SĂ TE VĂD SĂNĂTOS ȘI ÎN VIAȚĂ…” [Vladimir Vladimirovici… Putin]
0. Предисловие / Введение [Predisloviye / Vvedeniye] „Introducere / Cuvânt înainte”: Zuruck zu Alaska!…
Vă mai amintiți, boieri dumneavoastră? Era Sf. Mărie Mare (15 august, A.D. 2025…). Baza militară Elmendorf – Richardson (Anchorage – Alaska)… Pe un covor roșu, ce se „prelingea” din Air Force Number One, se lăbărța, în mers legănat, D.D.D. (Donald-Duck-Dick); perpendicular pe augustul „preș” se „înfigea” un altul, ce descindea din aeronava Россия [Rossiya] și pe care „rula”, imperturbabil, Vladimir Vladimirovici… Amândoi – „cel Puțin” și „cel Malac” (i.e., Stan și Bran) – cu mîinile întinse, mai că nu s-au îmbrățișat prietenește, frățește… Atunci, „Stan” îi va fi adresat lui „Bran” cuvintele profetice din titlul acestui episod… „cel Puțin” înțelegea prin „vecin” pe acela de peste frontiera de uscat a statului Alaska (fost teritoriu rus), în timp ce „cel Malac” interpreta termenul de „vecin” ca venind de peste strâmtoarea Behring…
Mi-am readus aminte de acel moment „istoric” grație unei „întâmplări” tv. petrecută chiar în ziua de Sf. Nicolae (Mikulas): două interviuri „de poveste”. Mai întâi, la emisiunea În fața ta (moderată de aprigul Florin Negruțiu și placidul de Claudiu Pândaru): prezența pe sticlă a lui George Scutaru – expert în Securitate, director la New Strategy Center Romania. Apoi, pe „altă sticlă”, intervenția eminentului universitar clujean, Adrian Papahagi. Primul va vorbi despre faptul că Zona economică exclusivă (9.600 Km. pătrați) a României la Marea Neagră nu e acoperită de celebrul Articol 5 al NATO. Prin urmare, „suntem vulnerabili”… Cel de-al doilea va vorbi despre o tradiție istorică rusă: După fiecare înfrângere militară se produce o „relaxare”… (e.g., războiul ruso-japonez din 1904-1905, pierdut de rusnaci și urmat de Revoluția rusă din 1905, care a dus la dezintegrarea autocrației ruse; retragerea, cu coada între picioare, a URSS din Afganistan <15 mai 1988>, urmată de începutul Perestroikăi și Glasnosti’-ului, sub oblăduirea lui M. Gorbaciov etc.). Dar când Rusia (URSS) câștigă într-un conflict militar (e.g., Al Doilea Război Mondial…), atunci nimic nu-i mai stă în calea expansionismului său tipic neo-imperialist…
1. Открой, сосед… Я пришёл колядовать! [Otkroy, sosed… Ya prishol kolyadovat’!] („Deschide ușa, vecine! Am venit la colindat!…”)
Care e „morala” celor înșirate mai sus? Românica se află într-un pericol de moarte! Doamne ferește (!!!), s-ar putea ca, destul de curând (!), Putin „cel Puțin” să adreseze cuvintele din titlul acestui paragraf și lui Nicușor „cel Mărunțel”, dar în calitate de vecin la gurile Dunării!… și… cine mai știe?…
a) Mercantilismul geo-politic al lui D.D.D. a atins noi culmi; practic, a depășit „cota de alarmă”… „Noua strategie de politică externă (apărare ???)” a Casei Albe dă din colț în colț (poate, din Colt în Colt… știți, pistolul…), pe măsura imprevizibilității deciziilor atât de schimbătoare ale lui D.D.D. Ca în Caragiale, „…se duce dracului giudețul!…” (pardon, Europa!!!). Mergând neabătut pe linia profitului comercial, în lumina ideologiei MAGA („America first!” – un fel de „ uber alles!”), D.D.D. prezice declinul iremediabil al „bătrânului continent” datorită lipsei unei „mâini de fier” în politicile de imigrare și a prezenței unor conducători de stat cam… căcăcioși… Prin urmare, să ne luăm odată și definitiv gândul de la faptul că America va „păstori ocrotitor” Europa… au trecut vremuruile „acelea”!… În fața pericolului expansionismului rusesc, europenii n-au decât să se descurce singuri! I.e., să cumpere arme de la americani, să le dea Ukrainei câte vor ei și să-și păstreze și pentru ei … Important este ca „dolăreii” să intre în pușculița yankee! America are azi alte interese geo-politico-strategice decât să tot mângâie pe ceafă bătrăna Europă… Totul se învârte în jurul geo-politicii ca afacere profitabilă, unde economicul prevalează la modul absolut în raport cu politicul și… moralul…
b) Grație oscilațiilor de neînțeles ale lui D.D.D., „cel Puțin” își ia serios nasul la purtare. Simte că „victoria” în operațiunea militară specială împotriva Ukrainei este din ce în ce mai aproape… D.D.D. face presiuni tot mai mari asupra lui Zelenski spre a ceda teritorii în schimbul unui prezumptiv accord de pace. Asta dă apă la moară lui „cel Puțin”: după ce l-a cam „adormit” pe D.D.D. cu mieroase promisiuni de colaborare economică, în primul rând, pe spinarea Ukrainei (!), cât mai favorabile yankeilor, mărește miza! În fapt, se întoarce la scopul inițial – capitularea necondiționată a Ukrainei! Pentru că, în ochii Moscovei, toată tevatura nu este decât un fel de război civil, deci, o problemă internă a fostei URSS (actualmente, Federația Rusă). Deja se vorbește de „Novaia Rossia”, un concept ce înglobează orice ieșire a Ukrainei la Marea Neagră și aduce Rusia la fruntariile României. Mai mult – why not? – dacă NATO tot vrea Baltica drept o „mare a Europei libere”, nu este de neînțeles ca rușii să vrea o Mare Neagră drept o „Mare Nostrum”… Chestie ceva mai grea: nu mai contează Ukraina, nici Georgia, nici România & Bulgaria… cu turcaleții lui Erdogan (și acesta foarte ambiguu politicește) poate cad rușii la pace și înțelegere…
c) Rușii vor fi oricând gata să repună în discuție decizia Tribunalului Internațional care a soluționat „problema” împărțirii zonelor economice exclusive între Ukraina și România. În definitiv, „zona noastră”, atât de promițătoare pentru viitorul resurselor de gaz și țiței ale României, nici nu „cade” sub incidența Articolului 5 din Tratatul Nord Atlantic! Deci… Rusia se poate „servi” oricând din pleașca de resurse naturale ce ar reveni țărișoarei noastre; adio statutul de viitor cel mai mare furnizor de gaze pentru U.E.! Să-mi fie gura strâmbă! Fuck me God! E foarte sumbru se se întrevede la orizont și nu sunt numai eu, cel care cobește!… Privarea de posibile resurse energetice – în cazul României – îmi aduce aminte de un eveniment tragic petrecut în anii 1932-1933 în fosta și proaspăta (atunci) Uniune Sovietică: HOLODOMOR! Genocidul prin foamete asupra populației Ukrainei (forțat sovietice!), soldat cu 3,5 – 5 milioane de morți! Țărănimea ucraineană a fost privată de puținul grâu atât de necesar hranei populației… (au fost ani agricoli foarte slabi). Politica lui Stalin de exterminare prin foamete a populației Ukrainei (care numa’ de socialism bolșevic n-avea chef!), în numele primului „plan cincinal”. Tot atunci și în partea de Moldovă ocupată de ruși (RASSM) s-au înregistrat aprox. 20.000. de morți… Poate comparația mea vi se va părea cam deplasată; mie, NU!
2. „Ravi de vous voir, cher ami! Je suis arrivé tôt – plein d’espoir – pour chanter des chants de Noël… Alors, tu nous en donneras ou pas?!” („Bine te-am găsit, prieten drag ! Am venit – anticipat – la colindat… Ne dați sau nu ne dați?!…” )
Marți, 9 decembrie, cam după prânz, Nicușor al nost’ fu primit la Palais de l’Elysee, în cadrul primei vizite oficiale, de stat, ca președinte ales al României. Monsieur le President de la Republique, E. Macron, s-a manifestat cordial, ca de obicei… S-a exhibat „pupat piața Endependenței”, (pardon, curtea de onoare a Palatului prezidențial parizian!), s-au schimbat obișnuitele amabilități (Macron s-a străduit să zică în română ceva cu „trăiască pritenia româno-franceză” ș.a.m.d…. Da’ pupăcioși mai sunt, dom’le și franțujii ăștia! – ar zice un pudibond mioritic… Oh, non „musiu”, nu uita că suntem în Paris, „orașul iubirii”.
Vizita prezidentului român vine într-un moment delicat pentru Românica: se vorbește (mai ales în grai franțuzesc – sic!) de „trădarea americană”: yankeii sunt gata să ne lase baltă de dragul încheierii – în perspectivă – a unor afaceri „frumoase” cu rusnacii, pe spinarea ucrainienilor… Nu degeaba se spune că Europa „liberă” va lupta pentru libertatea ei până la ultimul ucrainean…
Sub titlul „Nicușor Dan despre atacul lui Trump la adresa U.E.: La capitolul apărare, nu e surpriză. Politica Europei și S.U.A. au același bloc de valori”, DIGI 24.ro publică în 9 decembrie a.c., o declarație a locatarului de la Cotroceni. Iată un fragment:
«„Este o afirmație într-un context politic la nivel internațional. Întrebarea este ce face Europa, și cred că răspunsul Europei este, pe de o parte, o mobilizare pentru a-și asigura securitatea cu toate programele de care vorbim. Iar în plan ideologic este, bineînțeles, o dezbatere pe care o avem în interiorul fiecăruia dintre statele noastre. Mai important, dincolo de acest, să spunem, eveniment, lansarea strategiei naționale de apărare, eu cred că dincolo de aceste declarații există interese comune, pentru ca această legătură transatlantică să continue” (…). „Sunt foarte multe interese și valori care ne unesc, și fără discuție că în politică, după ajustări care pot fi economice, tarifare sau de orice natură, Europa și Statele Unite vor rămâne în același bloc de valori”. »
Nu e de mirare că Nicușor al nost’ a mers „fuguța” la notre soeur aînee… Militarii francezi au comanda operațiilor de apărare pe flancul estic al NATO (România) în caz că… „cel Puțin” se jură că nu va ataca Europa dar că e deja gata de război (?!) dacă vechiul continent se „zburlește” la „Măreața…”. Mai ales acum, când D.D.D. îl strânge de „cojones” pe Zelenski să accepte „bîstro, bîstro, bîstro…” planul american de pace. Chiar dacă aliații europeni vin cu altceva, fără o completă umilire a Ukrainei (a se citi „capitulare necondiționată” – în „traducere” rusească). Noi, polonezii și balticii suntem cel mai în rahat. Pentru noi, revenirea ex-URSS-ului la stricta noastră vecinătate ne dă fiori reci… Oare chiar am învățat ceva din lecțiile istoriei mai recente? Am arătat mai sus, cum se va raporta Mat’i Rossia la noua oportunitate creată… Recte, povestea cu Nova / Novaia Rossia…
Este cert că „pohta ce-a pohtit”… „cel Puțin” este nesățioasă… nu degeaba balticii, polonezii și, mai nou, britanicii și germanii, trag un serios semnal de alarmă. „Leșii” se înarmează până’n dinți concurând pentru cea mai mare forță militară (ne-nucleară) a Europei „libere”. Noi?… S-a văzut recent cum stăm cu infrastructura de transport, mai nou nici apa potabilă nu mai știm să o gestionăm… degeaba Arcul Carpatic este „castelul de apă” al României…
Pe noi, realitățile tot mai tulburi ale Europei de azi ne-au prins (din nou !) cu pantalonii pe vine… Mă gândesc – în primul rând, așa cum mai spuneam – la inoperanța celebrului Articol 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, dacă…
D.D.D.-ul „cel Malac” va trage mereu la taraba unde poate obține cel mai mare profit; mercantilismul yankeu se asezonează perfect cu reînvierea doctrinei clasice „Monroe”. Pe cei de la Casa Albă îi doare fix în… cot… de perspectivele sumbre geo-politice ale flancului estic al NATO (mai ales cel de la Marea Neagră). După atâtea și atâtea luni de scandal administrativ-financiar, în care România a aruncat „cu grație” (!) sume enorme pe fereastră (pardon, pentru buzunarele clientelismelor de partid), iată că mergem din nou cu mâna întinsă la „frații” noștri franțuji. Să nu-i uităm nici pe britanici și nici pe nemți. Chestia cu „ne vom apăra, în primul rând, noi singuri” nu prea mai ține… Money, money, money… ce ne mai dă U.E. pentru cheltuielile de apărare… că noi… în buzunarele noastre fluieră vântul!… Yankeii ne dau ce pot și când pot, dar pe bani!… Vorba aia „frate, frate, dar…”. Pentru ei este mult mai profitabil să redezghețe afacerile cu rusnacii… Iată cum se profilează victoria lui Mat’i Rossia asupra Europei „libere”… fără să tragă un foc… e suficient să ne facă pe toți să strângem cureaua dezvoltării și modernizării economice (i.e., investițiile economice).
În concluzie, vreau să pomenesc „amintirile” mucalitului Andrei Pleșu, pe vremea când „scria” la „Plai cu Boi” (revista lui M. Dinescu). Vorbind, în limbajul dulce și arhaic, despre treburile dinafară și treburile dinăuntru, fostul ministru de externe ridica – indirect! – o mare problemă, crucială azi pentru Românica: ce raport există între politica internă și cea externă a statului nostru? Care, dintre cele două prevalează sau care se exprimă prin care? Bunul simț comun (common sense) ne zice că ele sunt strâns legate, dialectic. La noi nu prea este așa… Dar cum, atunci?… Un răspuns îl poate da și vizita „de lucru” a președintelui nostru la Paris..
Eu, unul, amintesc expresia „Inside out,… Outside in… „din geniala panoplie a formației britanice Pink Floyd!…
Și iată acum, boieri dumneavoastră, morale moralelor la tot ce-am zis până acum. Dacă veți ști să citiți cine este personajul Tom și cine este „vecinul Bill”, atunci, cu siguranță veți înțelege!...
Plictisit de viața de la oraș, Tom și-a cumpărat o casă la țară, înconjurată de văi și păduri. După șase luni de singurătate, la ușa lui apare un tip bărbos, neîngrijit, care îi spune:
– Sunt vecinul tău, Bill, și locuiesc peste vale. Dau o petrecere diseară și m-am gândit să te invit și pe tine.
– A, ce bine! spune Tom. Chiar mă plictisisem.
– Va fi ceva de băut, poate și ceva lupte. Sper că nu te deranjează.
– E OK, cred că pot face față.
– Și se va face și sex.
– A…ce bine! Sunt un tip deschis oricăror provocări. Cum crezi că ar trebui să mă îmbrac?
– Nu contează. Oricum vom fi numai noi doi…
No, SERVUS dragilor! Слава Румынии! [Slava Rumynii!]…
Citește și:
- toată seria ISTORIA E O CURVĂ IAR POLITICA, LUPANARUL EI
- mai multe articole ale autorului: AICI – Reportaje și AICI – Opinii
