Joi seară, 23 octombrie, peste 400 de persoane au așteptat-o cu aplauze pe laureata Premiului Nobel pentru Pace în anul 2018. Nadia Murad, supraviețuitoarea yazidită care a scăpat, după ce a fost luată ostatică și traficată de gruparea teroristă ISIS.
Tânăra de 30 de ani, mică de statură, delicată, pare o persoană ușor introvertită. Povestește cu chip grav, dar cu voce caldă, momentele în care Kocho, satul din Irak în care locuia, a fost asediat de gruparea teroristă ISIS. Nu îi este ușor să vorbească despre ziua în care ea și surorile ei au fost despărțite de frați și de mamă, iar bărbații din sat au fost executați de teroriști și îngropați în gropi comune. Tinerele fete au fost răpite și obligate să devină sclave sexuale. Au fost traficate, atât de către membrii Daesh, cât și de figurile de înaltă influență din societatea islamică. Aceste atrocități se întâmplau în Masacrul din Kocho, din August 2014.
Sabaya – este denumirea dată de gruparea teroristă ISIS care face referire la femeile vândute și cumpărate (ca o monedă de schimb) ca sclave sexuale. Femeile yazidite erau considerate de gruparea teroristă necredincioase și, conform interpretării pe care teroriștii ISIS o aveau asupra Coranului, violul asupra unei sclave sexuale nu era un păcat.
ISIS folosea sclavele sexuale pentru a atrage tinerii în „mrejele” grupării teroriste și se foloseau de sabaya ca răsplată oferită simpatizanților grupării, pentru loialitate și bună purtare față de grupare.
Dacă până în momentul asediului, toți yazidiții, dar mai ales femeile, erau libere, odată cu asediul ele au fost capturate, Gruparea ISIS le-a luat bijuteriile, le-a ars hainele și toate documentele personale. Apoi femeile au fost duse la Mosul (oraș în nordul Irakului).
Acolo, femeile yazidite au fost vândute bărbaților, devenind sclave sexuale. Ele deveneau proprietatea bărbaților care le cumpărau. Sabaya erau fotografiate, iar dacă vreuna dintre ele fugea, erau lipite afișe cu fotografia lor și cu numărul de telefon al „proprietarului” lor. Apoi fetele erau din nou capturate, trimise la stăpânul lor, acolo unde erau supuse unor pedepse aspre, pentru că au încercat să scape.
Când femeile yazidite au ajuns sub influența stăpânilor lor, acestea au fost obligate să se convertească la Islam. Unele pretindeau că sunt de acord, deși în sinea lor nu simțeau că religia le aparține și o disprețuiau, altele care refuzau vehement erau aspru pedepsite.
Când ISIS a invadat Kocho, micul sat din Irak, Nadia Murad avea 21 de ani. Ea a fost una dintre cele peste 5000 de sabaya – femei traficate de ISIS
După ce a fost cumpărată și vândută de mai multe ori, ea a reușit într-un final să scape cu ajutorul unei familii musulmane, care nu era simpatizantă ISIS. Existau, chiar și familii musulmane care condamnau comportamentele grupării. Aceste familii erau adevărate organizații care le ofereau adăpost provizoriu tinerelor care fugeau. Le obțineau acte false și le ajutau să fugă din Irak.
La finele anului 2014 în Irak era deja formată o întreagă rețea de musulmani care le ajutau pe femeile sabaya să scape din captivitate.
Din Irak, Nadia Murad a ajuns în Germania printr-un program dedicat refugiaților din zone de război
Odată ajunsă în Germania, Nadia Murad a vorbit la Consiliul de Securitate al ONU despre ororile pe care le-au suferit femeile yazidite, fiind prima femeie care a denunțat la ONU faptele săvârșite de ISIS. Alături de avocata sa de la Londra a vorbit cu alte zeci de supraviețuitoare care au scăpat de sub străpânirea grupării ISIS și au întocmit un dosar, cu mărturii și probe împotriva grupării. Pe baza acestui dosar, Consiliul ONU a aprobat Rezoluția 2467(2019), cu 13 voturi pentru și două abțineri, rezoluție care condamnă violențele sexuale din Irak săvârșite de gruparea teroristă.
Ea a devenit ambasadoare a femeilor care au supraviețuit violențelor ISIS. A înființat ONG-ul numit „Inițiativa Nadiei”, cu ajutorul căreia participă la ajutorarea victimelor, dar și reconstruirea nordului Irakului din urma genocidului din 2014, ajutând la construirea caselor, infrastructurii, dar și a școlilor; construirea monumentelor funerare, dar și reînhumarea celor uciși de ISIS și îngropați în gropi comune.
Nadia Murad a scris mai multe volume de memorii, unul dintre ele fiind intitulat „Eu voi fi ultima – Povestea Captivității Mele și Lupta Împotriva Statului Islamic”. Cartea a ajuns și la Universitatea de Vest, iar Nadia a semnat personal volumul biografic pentru câțiva dintre cei care au participat la eveniment.
Publicul prezent la eveniment, femei și bărbați de toate vârstele au ascultat cu luare aminte povestea Nadiei Murad și câțiva dintre ei au spus că i-a marcat foarte adânc. S-au declarat încântați să participe, și s-au încăpățânat să descopere povestea tinerei eroine, în ciuda dificultăților tehnice legate de traducere apărute pe parcursul evenimentului. Conferința s-a sfârșit cu aplauzele publicului care s-a ridicat în picioare.
Reportaj foto:
Evenimentul este parte a seriei de conferințe din proiectul „La UVT, Cultura este Capitală!” și este inclus în programul cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”.
