NO, NI MĂ, TU LA EL… CE LE BE ȘI… BE, MĂ!… (2) | (MINI-SERIAL – „EDIȚIE LIMITATĂ” – DE LA CRĂCIUN, PÂN’ LA ANU’ NOU Ș’APOI, LA SFÂNTU’ ION…)
[NOTĂ INFORMATIVĂ: Ați mai întâlnit vreodată o frază cu sens (în limba română!), formată din 12 cuvinte, fiecare doar din două litere? Ei bine, numa’ un român-ardelean poate „comite” așa ceva ! Iar dacă același român-ardelean ar fi întrebat de medic „Aveți probleme cu alcoolul în familie?”, acesta, desigur, ar răspunde șugubăț cu „O, nu! Ne ajunge la tăți !”… Prin cele spuse mai sus, cred că ați „copciolit” noima titlului acestui mini-serial în ediție limitată… AUTORUL]
1. A te îmbăta cu apă rece – tot ajunserăm la Bobotează! – sau… Despre noua „Doctrină Donroe”…
Chiar așa!, dragi boieri dumneavoastră, „nu aduce anu’ ce aduce ceasu’!…” În partea (1) a acestui mini-serial în ediție limitată, în final, făceam adâncă plecăciune în fața hazardului – singurul mare adevăr absolut al existenței (în mintea mea, evident!…). Și iată, în ultimele zile de voioșie, de la Anu’ Nou încoace, pân’ la Sf. Ion…încolo (inclusiv!… mai ales, inclusiv!…), nu-mi rămâne decât să glosez pe marginea unor evenimente… Nu era chestia asta în vederile mele, dar cum „realitatea bate filmu’ ”… Nu aș recurge la „Cronica unei morți anunțate” (pace, Gabriel Garcia!…), ci la „Cronica unei re-învieri anunțate”… și asta, numai ca să rămânem în universul latino-american… Bănuiți că e vorba de Republica Bolivariana de Venezuela… „Mica Veneție”, al cărui naș de botez se pare că a fost Amerigo Vespucci, la vederea locuințelor lacustre (palafitos) ale băștinașilor din laguna Sinamaica, de pe malurile lacului Maracaibo. În treacăt fie spus, navigatorul (dar mai ales geograful italian) va deveni „naș fără voie” al unui măreț continent… America!…
Dar, întâi și-ntâi, „Să dăm Cezarului ce-i a Cezarului…” «Boboteaza, cunoscută și ca Epifania sau Teofania, este sărbătorită la 6 ianuarie de către Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică. Boboteaza încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului. În greacă, cuvântul Bobotează este numit Teofanie sau Epifanie care se traduce prin „Arătarea Domnului„, adică a Sfintei Treimi.(…) Ortodocșii comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan, văzută ca o manifestare către lume a Fiului lui Dumnezeu (Arătarea Domnului).(…) Biblia îl menționează pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul, considerat de creștini ca înaintemergătorul lui Iisus Hristos, care ar fi propovăduit venirea acestuia (…)» [Wikipedia].
La noi, în spațiul „mioritic”, tradiția ar cere să vină un ger de crapă pietrele sau să înghețe vițelul în burta vacii… În A.D. 2026, lucrurile începuseră promițător în acest sens, dar – conform „noilor rînduieli meteo” – ne-am ales doar cu ploaie și zloată; de îngheață totuși, trece toată țărișoara noastră pe patine… Tot acum, de vreme ce Ion (și toate variațiunile la nume) este onomasticul cel mai răspândit, nu se putea să nu „se dea de la stăpânire” o ultimă zi liberă… pentru ca tot românu’ să-și încheie ciclul sărbătorilor de sezon en fanfare (…că tot din franceză ne vine și epitetul de „fanfaron”…).
Prea bine, boieri dumneavoastră, evenimentul care nu a înghețat vițelul în burta vacii, dar a siderat glaciar mintea în capul locuitorilor planetei, s-a petrecut în noaptea de 3 spre 4 ianuarie (Romanian Mean Time) a.c., recte, „săltarea” de către yankei a cuplului prezidențial Nicolas Maduro Moros y mujer Cilia Flores… o „operațiune militară specială” (pace, Vladimir Vladimirovici Putin!) strălucită și comentată pe toate meridianele… Nu voi intra în detalii „tehnice” (deja cunoscute – vrei nu vrei – de toată planeta), ci voi „chibița” – ceva mai încolo – de semnificația sa morală, politică, juridică, militară ș.a.m.d.
Pomeneam, mai sus, de cuvântul „fanfaron”. Iată că trebuie să-l re-iterez… „cu adresă”… E vorba de D.-D.-D. [Donald-Duck-Dick ] și „excesul” său de grandomanie, instituind termenul de Doctrina Donroe (?!)… Un mixaj între celebra doctrină Monroe și onomasticul Donald [a lu’ Trump!…].
Doctrina Monroe «(…) este o doctrină de politică externă a Statelor Unite ale Americii, formulată în opoziție față de extinderea colonialismului european în emisfera vestică. Conform acesteia, orice intervenție a puterilor străine în afacerile politice ale statelor din Americi este considerată un act potențial ostil îndreptat împotriva Statelor Unite. În formularea sa inițială, doctrina a avut un caracter preponderent defensiv, exprimând preocuparea Statelor Unite față de o eventuală restaurare a dominației coloniale europene, mai degrabă decât intenția de a institui o hegemonie regională. Ulterior, doctrina a devenit un element central al marii strategii americane în secolul al XX-lea (…)» [ Wikipedia].
Doctrina Donroe. «Președintele american Donald Trump și-a justificat sâmbătă operațiunea de capturare a omologului său venezuelean Nicolas Maduro prin necesitatea de a restaura supremația necontestată a SUA asupra tuturor Americilor, semnal care ar putea inspira China și Rusia (…)
Trump a prezentat această operațiune din noaptea de vineri spre sâmbătă la Caracas ca fiind o actualizare a doctrinei Monroe, de acum un secol, care considera că America Latină este zonă de influență exclusivă a SUA. (…) „O să numim acum documentul „Donroe’ ”, a afirmat Trump într-o conferință de presă, adăugând prenumele său la numele de familie al îndepărtatului său predecesor, James Monroe. „Doctrina Monroe este foarte importantă, dar noi am depășit-o de departe (…)În cadrul noii noastre strategii de securitate națională, dominația americană în emisfera occidentală nu va mai fi pusă la îndoială niciodată”, a afirmat președintele american, făcând referire la documentul publicat în urmă cu aproape o lună de administrația sa, care redefinea ‘Strategia de securitate națională’ a SUA într-un sens clar naționalist.» [Agerpress, 4 ianuarie, 2026 ].
2. Fanfaronada lui DON(..ALD) Quijote și lupta cu morile de vânt… (pace, Cervantes!)…
Într-o luare relativ recentă de poziție, D.D.D. își exprima dezgustul său față de centralele eoliene!?… Omoară păsări nevinovate, deranjează locuitorii prin preajmă, sunt „inestetice”, chiar „poluante” (???) și… alte elucubrații!… Pentru ca acum să se umfle tărâța în burdihanul onor’„prezidențialității sale” și să afirme că strălucita „operațiune militară specială” (cuvintele Lui, acum, nu ale lu’ Putin!) a avut loc sub „coordonarea” Sa, proprie și personală (?…). De când marele „pragmatic economic” (pace, CTP!) într-ale politicii internaționale a devenit și mare strateg și tactician militar?… Conducător de oști? Dar, s-o luăm pe îndelete…
a) Mania grandorii („suntem cu 25 de ani înaintea Chinei și, mai ales, a Rusiei” – apud D.D.D.) nu are limite, dar cu precădere, nu are simțul secretului militar… Ceea ce s-a petrecut la Caracas a devenit un fel de „secret al lui Polichinelle”! Toate televiziunile mai respectabile din lume au arătat cu lux de amănunte (inclusiv cu imagini meticulos re-construite, grație A.I.) cum a fost „săltat” Maduro y su mujer în noaptea cu pricina. Apoi, cum i-au obligat pe ambii pomeniți să facă „turism de inculpați” ordinari la New York (numai „dus”, nu și „întors”) și să dea față cu un judecător celebru, încă în funcție, nu numai datorită vârstei de 92 de ani… aviz amatorilor… magistrații din Românica… Descrierile în amănunt vor servi, categoric (!), drept „școală” pentru marii inamici ai Americii, i.e., cei ce și-ar putea permite o astfel de „desfășurare” ce ne-a lăsat muți pe tăți! Ce prostie! De-aș fi fost eu în locul lui D.D.D. (Doamne, dă sau, mai degrabă, feri’!…) tăceam mâlc… Doar un comunicat sec și telegrafic cu privire la fapte, în linii mari… și… atât! Prin gafa lor, yankeii și-au anulat un potențial avantaj față de marii lor adversari. Ca fapt divers, am reținut că Senor Maduro era în papuci iar pe coridoarele celebrei pușcării din Brooklyn a salutat (pe cine?… nu s-a văzut!…) cu „Good night” și „Happy New Year!” (in American English…). Când au ajuns ambii soți în fața magistratului „matusalemic”, aveau deja echipamentul de „oaspeți” ai ”așezământului”…
b) „Procedura yankee” nu este lipsită de precedent. Am în vedere vara anului 1968 – Cehoslovacia. Conform doctrinei-Brejnev (suveranitatea limitată a statelor socialiste… de atunci…), imediat după invazia trupelor „Pactului de la Varșovia” (fără România socialistă, sic!), primul secretar comunist – Alexander Dubcek, respectiv, președintele republicii Cehoslovace – Ludvik Svoboda, au fost arestați de ruși și duși „într-o direcție necunoscută” (în fapt, Moscova). Și atunci a fost o operație – blitz… Cam tot așa s-au petrecut lucrurile și cu președintele Manuel Antonio Noriega (Panama) în decembrie 1989: yankeii l-au săltat și dus la Unchiul Sam unde a sfârșit în pușcărie, înainte de a duce la „bun sfârșit” cei 40 de ani de condamnare. Pentru droguri… Exemplele pot continua cu multe alte cazuri, mai ales cele în care și-a vârât coada C.I.A. – ul. Cu Motanul Arpagic al nost’, lucrurile erau gata-gata să se petreacă la fel ( înțelegerea din Malta dintre Mihail Gorbaciov și George H. W. Bush), dar n-a fost să fie! Mai bine așa!…
c) Acum, D.D.D., luat de valul succesului, nu-și mai poate ține gura: avertismente adresate Columbiei, Cubei… Mexicului (!), dar cel mai ciudat fapt este reluarea „temei” Groenlandei și (mai pe șoptite) cea a Canadei!… Cu statele latino-americane, mai treacă-meargă: știm cu toții cum stau lucrurile acolo (cartelurile de droguri, asociate, normal (!) cu criminalitatea organizată…). Bașca, amenințarea preluării canalului Panama (prea aglomerat azi de „interese” chinezești…). Dar amenințarea la adresa unor aliați loiali și exhibarea nonșalantă a intereselor de securitate americane, la Nord și în Groenlanda, este fără precedent; ce să mai vorbim de o minima decență diplomatică. Europa începe să tremure serios și nu din cauza gerului Bobotezei… Ce dracu’ se va alege de Europa, a cărei unitate era deja destul de săpată din interior? Vorbesc de Europa „liberă”… Să sperăm că liderii europeni (așa cum sunt ei) dar devotați cauzei europenismului nu se vor mai îmbăta cu apă rece (nu numai „de sezon”), pentru că vor trebui să facă față unui pericol și mai mare: crivățul ce bate dinspre Rusia!…
d) „Lecția” dată de SUA va găsi de îndată prozeliți. Nu mă gândesc numai la Rusia și visul ei măreț de a restabili „măreția” Măreței… în (toată?) Europa… nu am în vedere numai privirea hulpavă a Chinei îndreptată spre Taiwan… Lumea nu se limitează doar la aceste țări. Răpirea președinților unor state non grata în ochii celor puternice și de către cele puternice (militar!) poate deveni nu „o modă”, ci o regulă „obișnuită” în relațiile internaționale…
e) Parafrazându-l pe Carnap, „In der Politik und den internationalen Beziehungen gibt es keine Moral ”, se pune problema gravă: cât de corecte pot fi azi relațiile internaționale conform dreptului internațional? Deci, admițând că în lumea de azi raporturile inter-state, inter-organizații internaționale ș.a.m.d. nu mai pot fi aceleași de după cel de-al Doilea Război Mondial, cum va trebui să arate O nouă ordine economică și politică internațională? Cum trebuie să concepem politica „sferelor de influență”? O egalitate efectivă în drepturi la suveranitate și independență a tuturor statelor lumii se arată tot mai clar a fi o utopie! Avea dreptate Gr. Alexandrescu – „Noi vrem egalitate, dar nu pentru căței”!… Cât despre moralitate în lumea relațiilor internaționale de azi, nici nu mai merită să ne deschidem gura…
DA!, CETĂȚENII DE BUNĂ CREDINȚĂ AI VENEZUELEI AU DREPTUL SĂ PUNĂ ÎN PRACTICĂ ZISELE TITLULUI ACESTUI MINI-SERIAL – „EDIȚIE LIMITATĂ”!…
Voi continua reflecțiile mele la temă într-un episod următor.
Un fel de „morală”:
– De ce pacienții internați la psihiatrie sunt ținuți separat?
– Ca să nu formeze un alt guvern…
Citește și:
- No, ni mă, tu la ei… Ce le be și… be, mă!… (1)
- mai multe articole ale autorului: AICI – Reportaje și AICI – Opinii




