Critic Arad
[email protected]

Lacrimi și panică la ONG-uri: Pe 18 mai 2026, Senatul României a adoptat un proiect de lege care obligă toate organizațiile neguvernamentale să declare public sursele de finanțare și identitatea donatorilor. Reacția societății civile a venit imediat: aproape 440 de ONG-uri au semnat o scrisoare deschisă cerând respingerea legii. Declic a postat „vești proaste din Senat”. Funky Citizens a semnat scrisoarea. Întrebarea pe care legea o pune, fără să o rostească explicit, este simplă: de ce deranjează atât de tare transparența?

Ce prevede legea — textul exact

Proiectul legislativ, inițiat de 56 de parlamentari AUR și depus la Senat pe 26 februarie 2026, modifică Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, introducând un articol nou cu următoarele obligații:

Publicarea se face cu protejarea datelor personale ale donatorilor persoane fizice, cu excepția numelui.

Votul din Senat și Camera Deputaților

Proiectul a trecut de Senat pe 18 mai 2026 cu 75 de voturi pentru, 32 împotrivă și 4 abțineri provocând lacrimi și panică la ONG-uri. Au votat pentru: PSD, AUR și grupul PACE. PNL a avizat favorabil în Comisia Juridică, apoi s-a răzgândit la vot în plen — 8 senatori PNL au votat împotrivă, 4 s-au abținut. USR și UDMR au votat împotrivă.

Camera Deputaților este forul decizional. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, unde se decide soarta lui finală. Declic a anunțat că „lupta nu s-a terminat” și mobilizează presiune pentru respingere la Camera Deputaților.

Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul, invocând hotărârea CJUE din 18 iunie 2020 prin care Curtea de Justiție a UE a admis acțiunea Comisiei Europene împotriva Ungariei pentru o lege similară.

Declic: rețeaua internațională din spate

Declic se prezintă ca „o comunitate independentă, susținută financiar de membrii săi”. Pe pagina proprie de transparență, organizația confirmă că a primit granturi de la:

Declic a fost implicată direct în campanii electorale. Organizația recunoaște că în 2019 a organizat campania „Toți pentru Europa” de mobilizare la vot pentru alegerile europarlamentare — campanie care, spun ei, a contribuit la o prezență record de 51%. Campaniile de mobilizare la vot sunt, în sine, legale. Întrebarea pe care legea transparenței o ridică este: cu bani de la cine?

Funky Citizens: granturi externe și implicare electorală

Funky Citizens operează din 2012 și a primit finanțare externă documentată public, printre care 50.000 de euro de la Fondul European de Jurnalism COVID-19, derulat în parteneriat cu Facebook Journalism Project.

Organizația a semnat scrisoarea deschisă împotriva legii transparenței alături de alte aproape 440 de organizații. Funky Citizens și Declic au fost numite explicit în documente AUR ca făcând parte dintr-o „rețea controlată din străinătate” — afirmație pe care organizațiile o contestă.

Concret documentat: în perioada electorală 2024–2025, programul „Lights on Democracy” a distribuit 30.000 de euro în trei săptămâni către trei organizații civice — Funky Citizens, Rădăuțiul Civic și Declic — pentru „transparența alegerilor prezidențiale”.

Procesele care au blocat energia României — și cine le-a finanțat

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a formulat în plenul Senatului întrebarea care stă la baza întregii inițiative legislative: „Chiar nu vreți să aflați cine finanțează procesele împotriva hidrocentralei Răstolița? Cine finanțează procesele împotriva hidrocentralelor de pe Jiu? Și cine a finanțat procesul pentru oprirea carierei de la Roșia, cea mai mare carieră de lignit din Uniunea Europeană?”

Nu sunt întrebări retorice. Sunt dosare reale, cu decizii judecătorești și pierderi cuantificate în sute de milioane de euro din banii publici.

Hidrocentrala Răstolița (județul Mureș)

Proiectul a fost aprobat în 1989, autorizat în 1990, este finalizat în proporție de peste 90% și are o valoare totală de investiție de aproximativ 1,45 miliarde lei. În 2025, Declic și Bankwatch România au obținut în instanță trei decizii succesive: suspendarea acordului de mediu (Curtea de Apel Cluj, 4 iunie 2025), suspendarea Hotărârii de Guvern care aproba defrișările necesare (iulie 2025) și o ordonanță președințială de oprire a lucrărilor (Tribunalul Cluj, septembrie 2025).

Conform datelor prezentate de Ministerul Energiei, blocajele generate prin litigii în perioada 2019–2024 au produs pierderi de 190 milioane euro pentru Hidroelectrica și 253 milioane euro pentru statul român — compensate prin importuri scumpe de energie. Total: 443 milioane euro. În decembrie 2025, Curtea de Apel Cluj a admis recursul Hidroelectrica și a respins definitiv ordonanța de oprire, deblocând lucrările. Procesul pe fondul cauzei — anularea acordului de mediu — rămâne pe rol.

Hidrocentralele de pe Jiu (Bumbești-Livezeni, județul Gorj)

Lucrările au început în 2004, au fost oprite în 2017 printr-o decizie a Curții de Apel București, după acțiunile în instanță ale ONG-urilor de mediu care au invocat impactul asupra ariilor protejate Natura 2000. Investițiile realizate până la oprire se ridicau la circa 200 de milioane de euro. Hidrocentrala Bumbești-Jiu era finalizată în proporție de 98%. În iunie 2025, Ministerul Mediului a emis un nou acord de mediu — contestat imediat de Bankwatch România.

Cariera de lignit Roșia de Jiu (județul Gorj)

Cea mai mare carieră de lignit din Uniunea Europeană a fost vizată de mai multe acțiuni în instanță ale ONG-urilor de mediu, care au contestat hotărârile de guvern privind defrișările pentru extinderea carierei. Bankwatch România a contestat în instanță extinderea carierei, invocând nerespectarea angajamentelor de decarbonizare și riscul pierderii fondurilor europene. Procesele sunt separate de celebrul dosar Roșia Montană (minerit aur), care privea compania canadiană Gabriel Resources și pe care România l-a câștigat în 2024 la Tribunalul de Arbitraj al Băncii Mondiale.

Toate aceste organizații — Declic, Bankwatch, 2Celsius — sunt finanțate prin granturi externe. Bankwatch România a primit 244.000 euro prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Întrebarea pe care legea transparenței o pune concret: cine anume a dat banii pentru aceste litigii și în ce interes? Dacă legea trece de Camera Deputaților, răspunsul va fi public.

USR: partidul societății civile, în panică la Camera Deputaților

Reacția USR după votul din Senat spune, prin ea însăși, mai mult decât orice declarație oficială. Comunicatul oficial al partidului — publicat pe usr.ro imediat după vot — conține o frază revelatoare: „Este scandalos că, la 8 ani distanță după ce Liviu Dragnea cerea același lucru, PSD a putut vota chiar și în comisii, alături de AUR, măsuri împotriva societății civile.”

Traducere directă: USR recunoaște că Dragnea a cerut același lucru în 2018. Nu explică de ce era greșit atunci și e greșit acum, și de ce transparența financiară a unor organizații care influențează dezbaterea publică ar fi prin definiție un instrument de represiune.

USR a comparat legea cu modele din Rusia, Belarus, Georgia și Ungaria lui Viktor Orban. Diferența esențială față de acele legi: niciuna nu cerea transparență față de toți donatorii, indiferent de proveniența fondurilor — ci stigmatizau explicit organizațiile cu finanțare externă. Legea românească nu face această distincție. Aplică aceeași obligație tuturor.

Poziția USR devine și mai incomodă în contextul în care Oana Gheorghiu — membră fondatoare a Dăruiește Viață și actuală vicepremier — face parte din Guvernul Bolojan, susținut și de USR. Partidul se află în situația de a apăra simultan transparența ca valoare declarată și opacitatea financiară a organizațiilor cu care liderii săi sunt conectați direct.

La Camera Deputaților, unde USR are un grup parlamentar consistent, bătălia reală abia începe. Proiectul L233/2026 intră în dezbatere ca for decizional. USR va trebui să voteze explicit împotrivă — și să explice de ce.

Accept România și Sigrid Rausing Trust

Accept este principala organizație pentru drepturile LGBTQ+ din România. Conform Sigrid Rausing Trust, care o finanțează, Accept „desfășoară litigii strategice, advocacy și oferă consiliere juridică și psihologică comunității LGBTQ+”. Accept este unul dintre semnatarii scrisorii deschise împotriva legii.

Sigrid Rausing Trust — aceeași fundație britanică care finanțează și Declic — a acordat de-a lungul timpului peste 575 milioane de lire sterline către peste 950 de organizații din lume, cu prioritate în Europa Centrală și de Est.

Oana Gheorghiu, Dăruiește Viață și banii din donații

Actualul vicepremier al României, Oana Gheorghiu, este membră fondatoare a Asociației Dăruiește Viață. A declarat că s-a autosuspendat din funcțiile executive înainte de preluarea funcției de vicepremier, rămânând doar membră a Adunării Generale.

Datele financiare ale asociației, confirmate de raportul auditorului independent KPMG, arată că Dăruiește Viață a încheiat 2024 cu capitaluri proprii de peste 236 milioane lei și un excedent de 35,7 milioane lei. O parte din numerar a fost investită în fonduri de investiții pe termen scurt. Cofondatoarea Carmen Uscatu a declarat că prezența Oanei Gheorghiu în Guvern reprezintă „o vulnerabilitate foarte mare” pentru organizație.

Dacă legea transparenței trece și de Camera Deputaților, Dăruiește Viață — ca orice alt ONG — va trebui să declare public toți donatorii care au contribuit cu peste 5.000 lei.

Precedentul maghiar și riscul de infringement

Critica juridică principală a legii: Ungaria a adoptat o lege similară în 2017, care obliga ONG-urile care primeau fonduri din afara UE să se înregistreze ca „organizații finanțate din străinătate”. Pe 18 iunie 2020, Marea Cameră a CJUE a constatat că legea maghiară încalcă dreptul UE — libera circulație a capitalurilor și dreptul la liberă asociere. Budapesta a abrogat legea în 2021, pentru a evita blocarea fondurilor europene.

Consiliul Legislativ român a invocat explicit această hotărâre în avizul negativ acordat proiectului AUR. USR a avertizat că România riscă o procedură de infringement dacă legea trece în forma actuală.

Diferența față de cazul maghiar: legea română nu vizează explicit ONG-urile finanțate din afara UE — obligația se aplică tuturor, indiferent de sursa finanțării. Inițiatorii susțin că tocmai de aceea este compatibilă cu dreptul european.

Lacrimi și panică la ONG-uri: Ce urmează la Camera Deputaților

Camera Deputaților este forul decizional. Legea nu produce efecte până la votul final de acolo. Declic, Funky Citizens, Expert Forum, APADOR-CH, Salvați Copiii, ActiveWatch și alte aproape 440 de organizații fac presiune pentru respingere.

Argumentul lor central: statul are deja acces la finanțările ONG-urilor prin declarațiile depuse la ANAF — publicarea lor pe internet adaugă un risc de intimidare a donatorilor, nu transparență reală. Argumentul inițiatorilor: declarațiile de la ANAF „rămân în sertare” și nu sunt accesibile publicului — legea face ca orice cetățean să poată verifica cine finanțează o organizație care influențează dezbaterea publică.

Ambele poziții sunt logice intern. Ceea ce rămâne ca întrebare fără răspuns public: de ce aproape 440 de organizații consideră că publicarea numelor donatorilor ar fi mai periculoasă decât lipsa de transparență? Răspunsul la Camera Deputaților.

Surse