[COMUNICAT DE PRESĂ]

PREVENIREA ŞI COMBATEREA EFECTELOR CANICULEI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE

Direcția de Sănătate Publică Arad transmite, în contextul temperaturilor ridicate din aceste zile, o serie de recomandări pentru populație, dar și în cazul sugarilor și copiilor, vârstnicilor și oamenilor care depun, prin natura activității, un efort fizic deosebit.

Canicula este definită ca o creştere a temperaturii zilnice cu peste 10 grade Celsius faţă de temperatura medie a zonei respective şi este o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate, în special în regiunile cu umiditate crescută.

Valurile de căldură sunt definite de prezenţa pentru cel puţin o săptămână a temperaturilor ridicate. Cele mai multe decese au loc în prima sau a doua zi de la debutul unui val de căldură, cel mai frecvent fiind afectate persoanele peste 65 de ani.

Expunerea la temperaturi ridicate reprezintă o agresiune, un stres asupra organismului.

Astfel există riscul unei deshidratări severe, agravării unei boli cronice sau declanşării unui unui atac de căldură.

Din cauza temperaturilor înalte (peste 32 de grade Celsius) se produce o creştere a transpiraţiei, care are rol în reglarea termică şi care împiedică astfel supraîncălzirea corpului. Odată cu apa, organismul mai pierde şi săruri minerale şi vitamine (mai ales pe cele hidrosolubile), antrenând astfel multe consecinţe negative în desfăşurarea proceselor fiziologice.

În general, principale simptome care apar în această situaţie sunt următoarele:

– oboseală fizică şi psihică;
– tulburări de ritm cardiac;
– stare de disconfort, iritabilitate, agitaţie;
– greaţă, vărsături;
– cefalee, ameţeală, lipotimie (leşin);
– dureri şi crampe musculare;
– sete accentuată;
– insomnie (care poate conduce la apatie sau stare de nervozitate);
– intensificarea simptomatologiei existente în cazul unor boli cronice (în special cardiovasculare sau psihice).

Atacul de căldură este caracterizat prin debutul brusc (15-20 minute) al următoarelor simptome:

confuzie, dezorientare temporală şi spaţială, tahicardie, comportament bizar, status mental alterat, obnubilare, comă, în acest caz, temperatura corporală depăşeşte 40 de grade Celsius.
Atacul de caldură poate să apară atât la tineri, în condiţii de activitate fizică intensă la temperaturi înalte cât şi la persoane vârstnice, chiar în condiţii de repaus sau odihnă.
Dacă organismul nu reuşeşte să îşi menţină temperature în jur de 37 de grade Celsius sau pierderile de apă şi săruri nu sunt înlocuite în mod adecvat pot să apără: crampele de căldură, epuizarea, insolaţia, şocul hipertermic.

Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, picioarelor, mai ales în timpul unor activităţi fizice solicitante, când transpiraţia este abundentă.

În acest caz, măsurile care trebuie luate sunt:

– încetarea activităţii fizice şi odihna într-un loc răcoros, la umbră;
– reluarea activităţilor fizice intense după mai multe ore de repaus;
– consumarea de sucuri de fructe naturale sau de băuturi energizante diluate cu apă.

Epuizarea datorată caniculei apare după câteva zile de caniculă şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţie de slăbiciune şi oboseală, somn agitat, insomnie.

Măsuri de luat:

– odihna în locuri răcoroase;
– consumarea de sucuri de fructe naturale sau apă;
– dacă simptomele durează mai mult de o oră este necesar consultul medical.

Insolaţia este dată de expunerea directă şi prelungită a capului la soare. Se manifestă prin: dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă şi eventual pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii.

Riscul de a face insolaţie este mult mai ridicat la copii.

Măsuri de luat:

– evitarea expunerii la soare, mai ales între orele 11-18;
– protejarea capului la plajă cu pălării, şepcuţe din materiale naturale, deschise la culoare;
– aducerea persoanei la umbră şi efectuarea manevrelor de scădere a temperaturii (se face cât mai multă ventilaţie, se udă corpul cu apă, i se dă persoanei să bea lichide).

Şocul hipertermic reprezintă o urgenţă medicală. Apare ca urmare a incapacităţii organismului de a-şi menţine temperatura normală, aceasta crescând repede, atingând/depăşind 40 de grade Celsius.

Simptome: pielea este foarte caldă, roşie şi uscată, dureri de cap violente, dezorientare şi pierderea cunoştinţei (leşin), eventual convulsii.

Măsuri ce trebuie luate:

– solicitarea imediată a serviciului de urgenţămedicală (112);
– până la sosirea salvării, persoana trebuie adusă la umbră şi udată cu apă rece, asigurându-se o bună ventilaţie;

Fără acordarea rapidă a ingrijirilor medicale, şocul hipertermic poate fi fatal.

În cazul în care unei persoane i se face rău din cauza căldurii excesive, primul ajutor ce i se poate acorda constă în:

– aducerea şi aşezarea sa într-un loc umbrit şi răcoros, stropirea cu apă rece;
– favorizarea respiraţiei şi a circulaţiei sângelui prin descheierea nasturilor, a şireturilor, curelei, sutienului, slăbirea nodului cravatei etc.;
– administrarea de lichide, de preferinţă reci;
– solicitarea ajutorului medical.

Recomandări pentru populația generală:
Recomandări pentru prevenirea apariţiei de îmbolnăviri în rândul copiilor
Pentru sugari și copiii mici
Pentru copiii aflaţi în tabere
Recomandări pentru persoanele vârstnice şi cu afecţiuni cronice
Recomandări pentru persoanele care prin natura activităţii lor depun un efort fizic deosebit

DIRECTOR EXECUTIV
POTOLIA GEANINA

Întocmit, Dr. Avram  Carmen- medic,Compartimentul de Evaluare și Promovarea Sănătății

Secret Link