CIPRIAN EMANUEL CRISTEA | FIRUL DE AUR: POVESTEA UNUI ATELIER NĂSCUT DIN LUMINĂ (2025)
După prima sa carte, întitulată Ucenicul pe calea desăvârșirii (2025), CIPRIAN EM. CRISTEA tipărește, în aceleași excepționale condiții grafice, volumul Firul de aur. Povestea unui atelier născut din lumină. Primul volum (Ucenicul pe calea desăvârșirii, ed. Eugen Matzota, 2024) este prefațat de scriitorul Gheorghe SCHWARTZ, printr-un Ghid de Masonerie aplicată, cu referință la semnificația Parcului Bujor Buda, din centrul Aradului. Este ideea autorului de „a releva Lumina dumnezeiască prin artă și simbol”, ca formulă de Evoluție spirituală a Ansamblului sculptural și a aranjamentului peisagistic într-o semnificație ideologică.
Cartea FIRUL DE AUR: Povestea unui Atelier născut din Lumină (2025) este prefațată de EUGEN MATZOTA, care spunea despre cartea de debut a lui C. E. Cristea că e un proiect „cum rar mai vezi” și că ar dori „să facă parte din el”. E. Matzota analizează această „călătorie inițiatică prin labirinturile sufletului uman în căutarea Luminii și a Înțelepciunii”. Apreciază că există o continuitate spirituală „care leagă generațiile de căutători ai adevărurilor, legate prin FIRUL DE AUR”. Mai mult, apreciază – împărtășesc opinia – că „limbajul folosit de C. E. Cristea atinge cote de o rară frumusețe poetică, îmbinând registrul mistic cu cel filosofic într-o sinteză de o eleganță desăvârșită”.
Ceea ce s-a întâmplat la Arad, prin inventarierea însemnelor simbolistice și completarea acestora, prin construcția unui Templu viu prin grija actualei generații continuă atmosfera născută „din vis, neliniște și chemare”, pentru spiritualizarea urbei noastre, făcându-l „un oraș privilegiat”. Fotografiile publicate, rânduirea lor în jurul semnificației celor patru elemente fundamentale ale organizării materiei (aer, apă, materie, foc), iar temeiul se regăsește în semnificația filosofică și simbolică a acestora. Legătura cu tradiția a generat mai multe realizări semnificative: Monumentul Masonic dedicat Centenarului Marii Uniri (Arad), Parcul Bujor Buda, Expoziția de artefacte masonice de la Atrium Mall, Fântâna arteziană „Cap de leu” din parcul Mihai Eminescu din Arad, Templul Sever Frențiu, Tronului lui Solomon al Atelierelor din Orientul Arad, Gala Elitelor Arădene, Templul Calfei pe esplanada de pe Aleea Mureșului, cu Tabla de șah pentru „Calfe”, Ansamblul sculptural „Sever Frențiu” (artist plastic, autorul celebrelor fresce din holul Palatului administrativ din Arad).
Argumentul de continuitate istorică în comunitatea arădeană este găsirea unui pergament „adormit parcă între bârne și praf în podul unei case din Șimand”. Este vorba de o DIPLOMĂ emisă de Orient Trieste, pentru Galanthai Janoș Fekete, „militar și poet, curtean și traducător, îndrăgostit de limba franceză și de liberate”. Contele a fost magistrat șef al Comitatului Arad, cu blazon nobiliar și autoritate excelată. Documentul este unicat (cum o fi ajuns la Șimand?), iar Alexandru RUFANDA scrie un studiu temeinic și foarte documentat despre această diplomă atribuită unui conte arădean în anul 1785.
Cărțile lui Ciprian Em. Cristea dispun de o bibliografie de specialitate, fiind ilustrate cu materiale iconografice și beneficiind de o elevată stilistică în exprimare. Cele două volume ale lui Ciprian CRISTEA devin importante mărturii despre faptele discrete care conturează dimensiunea măreață a istoriei Aradului, internaționalizată prin relațiile avute cu organizațiile europene cu același profil de dezvoltare și înălțare spirituală.
