Cronica unei cărți despre Parcul arădean Bujor Buda | CIPRIAN EMANUEL CRISTEA: UCENICUL PE CALEA DESĂVÂRȘIRII

Am trecut de multe ori pe lângă Parcul „Bujor Buda” din fața Complexului hotelier „Continental – Astoria” Arad. Am pășit pe alei, am admirat statuile și fântânița, am fost mirați de aranjamentul micului spațiu de agrement și relaxare. Am privit cu admirație bustul lui Bujor Buda, fost președinte al Asociației Pro Urbe, pasionat de arhitectură și ziarist implicat de estetica Aradului. Inspirat de activitatea sa, colegii i-au onorat personalitatea prin aranjarea acestui parc simbolic, având o semnificație mult mai complexă decât aparențele. Despre ce este vorba? Explicația se regăsește în cartea lui CIPRIAN EMANUEL CRISTEA, intitulată UCENICUL PE CALEA DESĂVÂRȘIRII, superbă ca realizare din punct de vedere al conținutului, graficii, ținutei tipografice și ilustrării editoriale. Scriitorul Gheorghe SCHWARTZ elaborează o prefață explicativă, un „Ghid de Masonerie aplicată”. 

Cine este Ciprian CRISTEA, autorul?

Îl regăsim ca fondator al unor societăți private, după studii de medicină veterinară și de management, cum ar fi Centrul medical Rubio, director la Chem-Trend și Klûber România, fiind un antreprenor dinamic și implicat în inițiative culturale și sociale, de sprijin efectiv pentru orfani, prin burse, consiliere și sprijin financiar. Se implică efectiv în evidențierea activității masonice în istoria urbei noastre și a coordonat construirea „Monumentului Masonic centenar”, a ansamblului sculptural dedicat lui Sever FRENȚIU (pictor, autorul vitraliilor de la Primăria Arad, mason de frunte și promotorul cluburilor de binefacere, Rotary și Lyons Arad). Pasionat de filosofia românească (Blaga, Eliade, Noica, Cioran), are, după cum mărturisește „o viziune filosofică și simbolică asupra construcției umane și comunitare”. Un om echilibrat, cu vorbă domoală și privire caldă, aparținând zodiei Balanța, aflându-se la vârsta maturității intelectuale, cu o gândire subtilă și întreținută de curiozitate, Ciprian se implică pasional în diverse proiecte ce vizează investiție afectivă, socială și de binefacere. 

A scris, până în prezent două cărți explicative, care descriu proiectele inițiate de Masonerie arădeană: Ucenicul pe calea desăvârșirii (2024) și Firul de aur. Povestea unui Atelier născut din Lumină (2025), ambele beneficiind de o ținută grafică excepțională și de o elevată estetică tipografică. 

Ne vom referi la prima carte, dedicată, oarecum, Parcului Bujor BUDA din centrul Aradului

Cartea este „prefațată” printr-un Ghid de Masonerie aplicată, sub semnătura lui Gh. Schwartz. Facem o precizare referitoare la ordinul masonic, față de care există la mulți oameni prejudecăți determinate de caracterul ritualic și discret. Nu fac parte din mișcarea masonică, dar pot să spun, din documentări istorice, că epoca pașoptistă, care a condus la „eliberarea popoarele și unirile naționale”, a avut inițiatori prin lojele Dacia literară, Societatea anonimă, Steaua Dunării etc., iar printre membrii acestora figurau Al. I. Cuza, T. Maiorescu, M. Kogălniceanu, iar mai apoi, Marea Unire Românească a avut printre protagoniștii masonici pe Vasile Goldiș, Al. Vaida Voevod, Sever Bocu, N. Titulescu etc. Templul masonic din curtea liceului Aurel Vlaicu Arad este construit de Masoneria arădeană, iar urbea noastră are numeroase însemne specifice, ca aplicații arhitecturale și artistice. Se zice că astăzi, societatea nu mai este „secretă”, ci „doar discretă”. Faptele lor se manifestă prin activități de binefacere și de umanitate, fără implicații politice. (Presa poate pune în locul acestui alineat trei puncte, fără să fiu deranjat).

Revenim la carte

Gh. Schwartz începe astfel Ghidul: „În simbolistica ordinului, se vorbește despre un avion ale cărui aripi sunt reprezentate de cluburile Lyons și Rotary, între ele aflându-se fuzelajul construit de Lojile Masonice”. Toate se ocupă de „acte filantropice de ajutorare a celor aflați în suferință ori de proiecte concrete pentru sprijinirea excelenței” (p. 5). Spune Romancierul: Cartea lui Ciprian propune un demers practic de „EVOLUȚIE SPIRITUALĂ”. Prin acest volum, „se transpune epica și simbolistica Masonică în agora”, adică devine publică. Citarea latinească din Sf. Pavel orientează semnificația ghidului: „per visibilia ad invisibilia”. Așa e privitorii – cititori ai simbolisticii Parcului: numai prin inițiere se ajunge la revelație. Parcul Bujor Buda e „o aplicație ezoterică”. Evoluția spirituală este numele sculpturii copilului care ar sub braț cornul abundenței. Ansamblul sculptural „aduce comunității arădene un suflu nou, occidental, atât din punct de vedere inițiatic cât și artistic” (p. 13). Ciprian scrie despre hermeneutică, despre Fericitul Augustin, despre numerologie, îngerime, Divinitate, despre lumina pe calea inițiatică. Descifrarea simbolistică (mesaj, semnificație) a statuii copilului sculptat în bronz, autorul o explică prin trei determinații: Omul, Cubul lung și Cercul. Copilul e Ucenicul din calea inițiatică spre Calfă și apoi Maestru. (Bustul lui Bujor Buda a fost comandat și achitat de fiica acestuia, dr. Maria Criste). Explicațiile lui Ciprian CRISTEA sunt clare, dovedind capacitatea sa artistică de a folosi corect limbajul spre a evidenția semnificații și sensuri. Capitolele următoare (Omul, „copilul ucenic; Cubul lung, Fântâna, Ansamblul arhitectural „simbolul clasic al punctului în cerc”, Privire de ansamblu) devin un prilej de analiză aplicată a unor însemne Masonice: echerul și compasul, tăcerea, templul masonic cu cele patru însemne, zâmbetul angelic, apa, fructele și arborele vieții, rodia desfăcută, iedera și vița de vie, strugurii, fântâna și cercul, cubul și ochiul, pentagrama, soarele și luna, pecetea lui Solomon etc. Explicarea semnificațiilor simbolice este realizată de către autor cu claritate și aleasă documentare, bazată pe experiență și cele 28 de surse bibliografice. Pornind de la „arhitectura peisagistică” a Parcului, C. E. Cristea elaborează un ghid practic de inițiere a unui potențial Ucenic spre a deveni cunoscător al traseului de urmat pe „calea desăvârșirii”. Explicațiile ating secvențe de gândire filosofică, cu referințe la Francmasonerie și inserția de ecouri literare. Textul acestor capitole se încropește ca un elevat eseu despre cunoaștere, clarificând simbolistica, prin analiză hermeneutică, a specificității unor rigori de inițiere în Ordin. (Atât am înțeles, atât am scris, dar am certitudinea că o plimbare pe aleile parcului cu cartea deschisă ar stimula un interes pentru mesajul aplicativ al cărții)..

Cartea despre Masoneria aplicată a lui Ciprian E. CRISTEA se constituie ca o intervenție publică, menită să clarifice rostul și rolul acestui ordin în viața comunității, pe direcția sprijinului pentru oamenii cărora soarta le-a hărăzit dizabilități și alții care sunt capabili de excelență. Ordinul, prin membrii săi, sprijină deopotrivă și pe unii și pe ceilalți, fără emfază și fără laude, fără propagandă și fără glorie. Este un volum excepțional din toate punctele de vedere, ca un omagiu adus scrisului. Pentru că Ciprian CRISTEA dispune de virtuți scriitoricești, iar textul său confirmă capacitatea de a da cuvintele o relevantă ilustrare.