Se întâmplă atâtea „chestii” pozitive lângă noi, aici în Arad, fără să le cunoaștem, deși prin semnificația lor ar merita. OVIDIU BLAJ, de la Carmel Print, este un scriitor pasionat de scrieri pentru copii și tineret, atât de necesare pentru lectura cărților din generația școlară. Mulți se întreabă de ce nu citesc elevii. Există în literatură texte potrivite ori fragmente în manuale care să aibă mesaj educațional implicit potrivit pentru ei? Se scriu texte care să trateze chestiuni care să intereseze curiozitatea tinerilor? Răsfoind manualele, constatăm că textele după care învață elevii provin din literatura universală, nerelevante pentru învățarea limbii române.
(De pildă, Manualul de clasa a III-a cuprinde texte ca: Întâia zi de zăpadă de Edmondo de Amicis (zăpadă la mijloc de septembrie !), Semnul de iarbă, după Silvia Kerim, Poveste de iarnă de Zacharias Topelius, Omul de zăpadă și Privighetoarea de Andersen, Scrisoarea III de Eminescu, Leul cel fricos, după L. Frank Baum, O zi de pomină, după Mark Twain etc. Atunci, ori autorii de manuale nu au de unde alege din literatura română ori le este mai lesne să preia din ceilalți ani textele traduse după autori străini.)
ARĂDEANUL OVIDIU BLAJ ARE MAI MULTE VOLUME PUBLICATE ȘI ADRESATE elevilor.
Unul dintre acestea, cu titlul 8:28 sau ce faci când dai de probleme (2025), este un roman (242 pagini) educativ și inspirat din activitatea școlară a unor olimpici, cărora un profesor le organizează (spontan) un set de activități „cu probleme”. Un profesor de matematică identifică trei tineri (Anca, Filip, Robert) la Olimpiadă, pe care îi implică în mai multe activități educative (cu probleme), sub formă misterioasă. Presară în călătoria lor cu trenul diferite situații problematice, cum ar fi ghicirea, prin logică, a unor rezultate la probleme „cu mistere” ori la evenimente aventuroase. Îi angajează în descifrarea unor controverse, în cunoașterea altora în mod practic prin plimbarea la munte, vizita unui muzeu, regizarea unui furt dintre exponatele valoroase, chestiuni de logică rebusistică și alte câteva, pentru matematicieni dotați și antrenați în logica cifrelor și problematizarea acestora. „Posesorii de minți agere”, dovedind seriozitate și pasionați de rezolvarea problemelor, elevii intră în rolul jocurilor și se pasionează de aventura experiențelor matematice. De exemplu, li se pune următoarea chestiune: „Dacă trenul mergea cu 70 km pe oră spre nord, iar vântul bătea tot cu 70 km pe oră, dinspre sud, putea mecanicul să vadă aburul de la locomotivă, uitându-se înainte spre drumul trenului?”. Astfel, copiii (Anca din Sighișoara, Filip din Cluj, Robert din Alba Iulia) au simțit spiritul aventurii, provocată de bărbatul cu mustață și ochelari, profesorul Mircea Petrescu.
TEXTUL MERITĂ CITIT, DEȘI NU DISPUNE DE SPECTACULOZITATE NARATIVĂ, derulându-se în timpul unei săptămâni de neuitat la Sinaia.
Sunt inițiați în probleme de astronomie, au făcut o vizită cu ghid la Castelul Peleș, pe Vârful Omu, în Sala de sport, de unde (se regizează) dispare o cupă, punând copiii să devină investigatori, îmbrăcând haina lui Sherlock Holmes. Apoi o altă problemă: „Dacă cinci maimuțe mănâncă cinci banane în trei minute, în câte minute mănâncă trei maimuțe nouă banane”. Primesc recompense la micul dejun câte o Biblie, dar și o problemă. Li se solicită să descifreze, pe baza unui cod, dictonul lui Seneca „Pe căi anevoioase se ajunge la stele”, precum și „Mens sana in corpore sano”. Cum a pedepsit Ali Baba pe hoții înșelători? Și așa mai departe, copiii au învățat multe din diferite domenii ale cunoașterii. Problemele nerezolvate „sunt luate în camere peste noapte” pentru soluționare. Inclusiv aceea cu rândunica dintr-un tunel de tren, care zbura cu 60 km pe oră, iar trenul mergea cu 40 km pe oră. Au ieșit în același timp din tunel. De ce?
SE ÎNVAȚĂ ATÂTEA LUCRURI DIN AVENTURĂ, oricum mult mai mult decât din explicații verbale.
Alegerea (pentru manuale a) unui asemenea text „cu probleme”, ar fi un motiv de a citi cu mult folos o carte, de a beneficia de un limbaj apropiat copiilor, de a parcurge și trăi aventuri ademenitoare și de a învăța „jocul de-a lectura”.
Autorul romanului, Ovidiu BLAJ, împărtășește o mare iubire pentru elevi, învățându-i să cunoască ușor lumea prin intermediul participării efective la „rezolvarea unor probleme” cu care tinerii se întâlnesc în viața. Talentul lui Ovidiu BLAJ îl recomandă ca un autentic scriitor pentru copii, înțelegând psihologia acestei vârste, năzuințele lor și plăcerea de a participa la aventuri în care sunt strecurate mistere și necunoscute provocatoare, dar protectoare. Cunoaște specificul comportamental al acestora și le reproduce mentalitățile, știind să-i ademenească în cotloanele curiozității și implicării.
