Cum această pandemie are și unele părți pozitive măcar în ceea ce privește timpul alocat unor probleme (pe care, în perioade normale când viața se derulează pe foarte viteză, avem tendința să le abordăm superficial sau să le amânăm), am revizuit unele spețe de interes public pe care le-am abordat în ultima perioadă și care au rămas doar la nivel de intenție din partea noastră în ceea ce privește informarea OFICIALĂ corectă – și asta numai din cauza „eschivelor” instituțiilor publice care nu și-au asumat un răspuns PUBLIC, COERENT și pus în discuție DEMOCRATIC.
Am sintetizat pentru acest material patru situații concrete din care reiese fără dubiu că subiectele sensibile sunt „pasate” inter-instituțional, uitate prin emailuri sau ignorate din fașă. Cauzele pot fi multiple, de la incompetența celor care gestionează acest tip de solicitări și până la indolența și tupeul șefilor acelor instituții care pur și simplu NU vor să le clarifice în spațiul public asumându-și un răspuns oficial.
ORDINUL SORESCU – ULTIMA PRELATĂ pe ȚAMBALUL COMUNICĂRII
Toate redacțiile de presă din România întâmpină aceeași problemă în obținerea de informații publice în această perioadă cu privire la situația reală a crizei COVID-19 din cauza Ordinului 10622 / 21 martie 2020 care INTERZICE oricărei instituții ( inclusiv DSP, spitale, ISU, Consilii Județene etc), alta decât Prefectura, să comunice orice informație cu privire la: numărul de teste Covid efectuate , numărul de persoane depistate pozitiv în urma testelor efectuate și starea pacienților depistați pozitiv cu Covid-19.
Să nu fim înțeleși greștit: în ceea ce ne privește direct și personal, NU DEPINDEM de comunicatorii oficiali atunci când ne propunem să aflăm detaliile unei știri… deci nu ca să ne lamentăm scriem acest articol! Cititorii noștri NEUTRI POLITIC și cititorii LOR presupus ONEȘTI sunt cei care pierd, neavând prilejul să citească poziția oficialităților pentru care lucrează sau pentru care prestează „critici gratis”.
ORDINUL lui SORESCU pune prelata udă de ploaie și muci pe țambalul dezacordat și plin de păianjeni al comunicării dintre omul de rând și administratorul său public: limitează comunicarea publică de informații doar la măsurile luate pentru împiedicarea răspândirii și combaterii virusului, identificarea și amenajarea locurilor de carantină fără precizarea locației, primirea de materiale și echipamente de protecție, măsuri de ordine publică.
În rest… totu-i INTERZIS la aflare, comunicat VAG, OPAC sau DELOC!
La rândul său, DSP Arad a transmis, în 16 aprilie, o circulară către toate primăriile din județ prin care se degreva de obligația transmiterii către administrațiile locale informații cu privire la depistarea cazurilor pozitive în comunitățile respective, invocând Ordinul Sorescu.
În spețele la care facem referire mai jos, NU se poate prevala nicio instituție de acest Ordin întrucât informațiile solicitate NU fac referire la cele trei categorii de informații care intră sub interdicție
I. Prefectura Arad
Prefectura Arad este instituția care coordonează toate activitățile legate de lupta împotriva răspândirii coronavirusului și, după cum am putut observa cu toții, este și instituția care prin acțiunile conducerii sale și prin maniera de comunicare a generat nu numai critici dar și a stârnit panică și nemulțumire printre cetățeni, la nivel local.
Cum în spațiul public a fost lansată ideea constituirii unui Grup de Suport pentru Spitalul Județean Arad, un organism altul decât Grupul de Comunicare Strategică și altul decât # Rețeaua Solidarității, întrebările pertinente care se impun în cotext sunt:
1. Când și în baza cărui act administrativ a fost înființat Grupul de Suport pentru Spitalul Județean Arad în contextul situației epidemiologice generate de răspândirea infecției cu noul coronavirus?
2. Care este componența acestui grup?
3. Nominalizarea membrilor acestui grup cu specificarea calității pe care o deține în cadrul grupului, atribuțiile care le-au fost trasate fiecăruia și calificarea/expertiza profesională a acestora.
4. Care este limita de decizie a acestui grup și în ce mod vor putea fi implementate deciziile acestuia?
Aceste întrebări au fost transmise în baza Legii 544 privind liberul acces la informațiile publice, inițial către Consiliul Județean Arad în data de 30 martie, întrucât această instituție a organizat și o conferință de presă pe acest subiect și a convocat la sediul său „grupul de suport” în câteva ore de la constituire. CJA a răspuns lapidar și i-a pasat „competența” Prefecturii Arad astfel:
Cum Prefectura Arad este abilitată doar fie opacă și să comunice informații concrete și corecte numai când, cui și dacă vrea, NU a dat curs solicitării pentru a elimina din spațiul public orice îndoială cu privire la utilitatea acestui grup și competența membrilor săi având în vedere că numele vehiculate ca fiind „grupul de suport” au fost Gheorghe Domșa, Horea Timiș, Geanina Pistru și Sergiu Bâlcea.
Chiar dacă CJA s-a autodegrevat de responsabilitate în transmiterea acestor informații, după ce ieri, 22 aprilie, a susținut o conferință de presă la sediul său și la conferință a participat coordonatorul acestui grup, directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate, Gheorghe Domșa, ne-a provocat cel puțin două întrebări retorice:
1) De ce nu avea abilitatea CJA să comunice public componența Grupului de Suport pentru Spitalul Județean în condițiile în care în sediul său au loc conferințele de presă și departamentul de comunicare al CJA transmite comunicatele de presă inclusiv despre activitatea grupului și, mai mult, CJA suportă cheltuielile pe care se hazardează grupul să le facă? și
2) Dacă CJA nu a redirecționat către Prefectura Arad solicitarea?Pentru că nu ne-au transmis și dovada acestui fapt, doar au adus la cunoștință că au făcut-o… or, asta ar presupune să-l credem pe Iustin Cionca și pe Andrei Ando (semnatarii răspunsului) pe cuvânt, ceea ce e imposibil. Dacă ar fi așa, am fi în postura de a ne cere scuze public Prefecturii Arad pentru că am bănuit-o de rea-intenție și nu ne dorim asta.
***
II. Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad
În plin scandal public cu privire la maniera defectuoasă de gestionare a crizei la nivel de Spital Județean Arad și, mai aplicat, cu privire la infectarea cadrelor medicale ale unității spitalicești cauzată în primul rând de managementul defectuos al conducerii, căutam răspunsuri oficiale de natură judiciară pentru o mai bună clarificare a situației și ne-am adresat direct Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad ( care are competența materială în asemenea spețe) cu următoarele întrebări:
***
III. Casa Națională de Pensii Arad
La începutul lunii aprilie, când era plin spațiul public de nemulțumiri cu privire la modalitatea de informare și raportare a cazurilor de infectare și a numărului real de persoane decedate din cauza Coronavirusului, am adresat niște întrebări generale cu privire la numărul de solicitări pentru eliberare certificate de deces – întrebare adresată Primăriei Arad- și, pentru ca imaginea de ansamblu să ne fie cât mai clară, ne-am adresat și Casei Naționale de Pensii Arad prin care solicitam:
Biroul de presă al Primăriei Municipiului Arad”
