În România, violența sexuală în mediul preuniversitar reprezintă o problemă cu impact profund și extins. De la cazuri de viol și agresiune sexuală până la hărțuirea sexuală și alte forme de comportament nonconsensual, această realitate afectează multe vieți în moduri devastatoare. În ciuda gravității acestei probleme, discuțiile despre violența sexuală rămân adesea limitate sau chiar tabu în școli și în comunitate în general.
Recent, o postare legată de acest subiect mi-a atras atenția.
Membrii Consiliului Județean al Elevilor au lansat o campanie pentru a aborda această problemă presantă. Această campanie nu numai că aduce la lumină fenomenul violenței sexuale în școli, ci și oferă resurse și sprijin pentru cei afectați, încurajându-i să iasă în față și să vorbească despre abuz.
Am avut privilegiul de a discuta cu doi dintre reprezentanții CJE, Oneț Sara Elena, director al Departamentului de Voluntariat, Educație Nonformală și Iuga Daria, director al Departamentului Avocatul Elevului, care ne-au oferit o perspectivă unică asupra modului în care își propun să schimbe peisajul educațional în România.
În cadrul acestui interviu, am explorat motivațiile din spatele campaniei lor, structura și mesajele-cheie pe care doresc să le transmită. Mai mult, complexitatea/gravitatea problemei abordate de acești adolescenți ne poate pune pe gânduri și să ne facă să ne întrebăm, noi adulții, de ce nu ne-am gândit noi să facem asta? De ce nu abordăm noi asemenea subiecte? De ce nouă ne este rușine sau teamă? De ce nu-i protejăm mai mult? De ce familia, școala, sau alte instituții care ar putea face mai mult nu fac nimic, preferă să nu vorbească despre asta?
Ne puteți vorbi puțin despre Consiliu și ce e el de fapt, care e structura lui și cu ce se ocupă?
Oneț Sara Elena: Consiliul Județean al Elevilor e o structură reprezentativă a elevilor, în care noi luptăm pentru a face vocea auzită altor elevi. Încercăm să-i învățăm care sunt și drepturile și obligațiile lor. Avem și caravana CJE, prin care mergem prin școli și ținem mici ateliere în care le explicăm despre chestiile astea.
Încercăm să vedem cum sunt ei, dacă sunt conștienți de problemele din școlile lor, de problemele lor ca și elevi și dacă sunt conștienți până la urmă de drepturile lor. Ca elevi, și ca om în general în societate, e foarte important să îți știi drepturile, nu numai obligațiile.
Despre recenta campanie pe care am văzut că ați postat-o pe Instagram, cea împotriva violenței sexuale în școli, cum a început ea? De la ce ați pornit această campanie? Și felicitări, în primul rând, pentru inițiativă.
Oneț Sara Elena: Deci, campania asta e kind of speak out din partea CJE Arad, în care vorbim despre problemele care nu-s neapărat anumite materii sau direct probleme bazate pe educație, dar care se întâmplă în mediul educațional și în mediul învățământului.
Campania asta se focusează pe violența sexuală în școli. O să mai venim cu postări și legate de egalitatea de gen în școli și felul în care sunt tratate problemele astea. Când mă gândesc la violența sexuală în școli, mi se pare o problemă care se întâmplă nu doar în școli, dar din păcate, în școli i se acordă atenție, pentru unii fiind și chiar un subiect tabu, unora fiindu-le frică să vorbească despre chestiile astea.
Noi, ca și consiliu, încercăm să promovăm comunicarea între elevi, comunicarea lor față de noi și cumva să putem să le fim vocea, să putem să-i ajutăm mai departe. De aceea noi suntem mereu foarte deschiși la mesaje și la apeluri telefonice din partea elevilor pentru că până la urmă, vrem să-i ajutăm și să-i susținem ca să facem o comunitate cât mai unită.
Iuga Daria: Da, practic, scopul CJE-ului e să facem elevii să se simtă cât mai ok în școală și în mediul în care sunt. Iar legat de violență sexuală, în Arad nu se vorbește absolut deloc, nu numai în școală, ci în general. În Arad nu prea avem evenimente în care să se vorbească de lucrurile astea.
Oneț Sara Elena: Încercăm să promovăm tot felul de ateliere și de proiecte legate de educație sexuală, de exemplu, am avut la sesiunea județeană de formare a elevilor reprezentanți, un atelier de educație sexuală prin colaborare cu Liga de studenților de la UVVG și cu un profesor universitar de la ei, domnul Furău. Încercăm să ducem mai departe și un proiect la care să participe nu doar elevi reprezentanți, dar și elevi din tot orașul care vor să înveț mai multe despre ei și despre lumea din jur, cum să se protejeze și așa mai departe.
Iuga Daria: Până la urmă, educația sexuală e un subiect pe care toată lumea trebuie să-l cunoască.
Oneț Sara Elena: Pentru că mulți au așteptări de genul „a, nu, lasă că învață din familie” și alte scuze, dar din păcate, generația părinților noștri n-au avut la dispoziție toate informațiile necesare pentru asta. Și da, unii n-au parte de comunicare în familie. În unele familii nu se vorbește despre lucrurile astea și contează ca noi, de la elevi spre elevi, să comunicăm chestiile astea, că poate e și mai ușor ca elevii să audă de la noi sau să facem ceva noi pentru ei ca să fie informați și să fie în siguranță.
Iuga Daria: Plus că generația părinților, fiind mai de modă veche, nu toți au curajul să vorbească cu copii lor de așa ceva și în faza cu implementarea educației sexuale în școli, nu sunt de acord strict din acest motiv. E foarte important să vorbim de educație sexuală și venind de la elevi e complet altceva și ne putem înțelege altcumva.
Oneț Sara Elena: Având în vedere că România e în top lă mame minore și, din păcate, mulți oameni duc lupta asta împotriva unei materii de educație sexuală, vin cu idea „nu vedeți că avem mame minore”, păi asta e și problema. Orice tânăr face sex, e ceva normal prin care trec tinerii. Este o nevoie umană până la un moment. În campania noastră cu violența sexuală încercăm să le explicăm că există partea asta bună a interacțiunilor sexuale, dar după există și partea asta nasoală, partea nedorită, partea fără consințământ, prin care mulți trec.
Există partea asta, cei care sunt conștienți de ce au pățit, dar totuși nu vorbesc mai departe din cauza faptului că acest subiect este văzut ca tabu. Și mai sunt cei care trec prin chestia asta și nu realizează. Din acest motiv și în postarea noastră am prezentat efectiv fiecare lucru, ce e aia violență sexuală, cum se manifestă, ca elevii să aibă ei în capul lor un semnal de alarmă în momentul în care se întâmplă ceva, să conștientizeze semnele unui tip de violență sexuală, că sunt foarte multe.
Iuga Daria: Da, am auzit foarte multe povești pentru că în decursul anilor s-a mai normalizat chestia asta cu pipăielile între colegi, că băieții tachinează fetele, băieții le trag de coadă, le pipăie, le tragi fustițele. Și mereu e chestia asta că e băiat, că tu ca față trebuie să ai grijă. Tu ca părinte eșuezi total dacă nu ești în stare să-ți educi băiatul să se comporte normal în societate.
Oneț Sara Elena: Da, deci nu poți să duci în discuții chestia cu boys will be boys. Nu, așa i-ați educat sau așa nu i-ați educat. Chiar și noi am crescut, mai ales fetele, dar și băieții auzind chestiile astea „dacă te trage de cozi, dacă te trage de fusă, dacă îți dă o palmă, ceva, el te place. Nu o lua în nume de rău.” Păi ok, nu o iau în nume de rău, dar poate mă simt inconfortabil.
Când e copil mic poate nu conștientizează, dar pe viitor dacă i se întâmplă chestiile astea repetitiv în copilărie, poate rămâne o traumă chestia asta. Da, și fără să-și dea seama și mai târziu nu știe de unde au pornit lucrurile astea.
View this post on Instagram
Legat de postare și de sondaje, am văzut că v-ați informat mult în legătură cu subiectul. Ne puteți spune de unde sunt aceste sondaje?
Oneț Sara Elena: Da. Sondajele au fost făcute în 2022 de Fundația World Vision România. Au fost în cadrul unei dezbateri de la Cluj, de Ziua Educației, au fost dezvăluite aceste rezultate. Sunt rezultatele unui sondaj privind abuzul sexual în școli, la care au fost răspunsuri de la 700 de persoane. Au fost chestionați 700 de elevi, 451 de cadre didactice și circa 1000 de părinți/ tutori legali.
De aici am putut să vedem că 1 din 4 s-au confruntat cu comentarii de natură sexuală la școală.
17,5% spun că au fost atinși într-un mod în care s-au simțit inconfortabil.
22% dintre adolescențe au fost atinse fără să-și dea acordul, iar circa 21% au fost chiar urmărite pe stradă. Fie de cineva din școală, fie dinafara școlii, dar pe timpul programului.
Din păcate, chestia asta e formată din cauza traumelor pe care le experimentezi în urma, să zic așa, accidentului, tu nu mai știi cum să te deschizi și la cine să apelezi. De multe ori, foarte multor elevi, le este frică să vorbească până și cu părinții, prietenii sau profesorii. Pentru o discuție cu profesorul, ai nevoie de foarte mult curaj.
Iuga Daria: Și este și problema la noi în țară că dacă vorbești de așa ceva și de experiențe traumatice pe care le-ai avut, toată lumea o să-ți spună că exagerezi, că s-a întâmplat doar odată, că nu se va mai întâmpla, că nu e nimic cu o însemnătate atât de mare și de aici pornesc problemele mari, pentru că nimeni nu face nimic împotriva acestui fapt.
Oneț Sara Elena: Da, și se ajunge efectiv la victim blaming, că tu ai fost îmbrăcată nu știu cum, că aveai machiajul nu știu cum… Este pur și simplu faptul că o persoană și-a asumat că tu vrei să faci ceva cu ea, când nu era deloc vorba despre chestia asta.
Și din păcate, nu numai elevii dar și adulții nu știu ce e ăla NU, și că NU poate însemna mai multe. Nu trebuie neapărat să spui nu. NU poate să însemne NU ȘTIU, nu poate să însemne NU SUNT PREGĂTIT, nu poate să însemne NU VREAU ACUM, nu, poate fi sub multe forme.
Un simplu DA sau sigur, ăla e răspuns pozitiv cu care mergi mai departe. Alte forme sau nelămuriri, de tip nesiguranță, înseamnă tot un fel de nu. Din păcate, oamenii nu știu chestiile astea și încercăm noi, ca și consiliu, să promovăm și comunicarea asta, nu numai între noi și ceilalți elevi dar între elevi la modul general, că e foarte importantă și mai ales acum, noi încercăm cât mai mult să ducem mai departe într-un mod pozitiv relațiile dintre elevi, dintre elevi și profesori.
Iuga Daria: Ăsta e scopul nostru până la urmă, să ne asigurăm că conduita dintre elevi și profesori e ok și că pot relaționa.
Știți cazuri din Arad, nu trebuie să dați nume, știți cazuri în care au fost implicați prietenii voștri, voi personal, persoane pe care le cunoașteți? Ați auzit de cazuri de violență sexuală?
Oneț Sara Elena: Da, am auzit de foarte multe ori, din păcate, am auzit și de la prieteni, prieteni apropiați, care au pățit ceva de genul. Am auzit de la persoane pe care eu nu le știam, și știam agresorul iar când am auzit, pur și simplu, am rămas mută, nu mă gândeam că ar s-ar putea întâmpla așa ceva, că ar putea face așa ceva.
Iuga Daria: Da, am auzit. Nu știu personal oameni care au trecut prin așa ceva, dar se aude până la urmă, pentru că de cele mai multe ori pentru agresori este o laudă că ai întreținut un act sexual cu o fată, băieții de obicei se laudă cu chestia asta și automat auzi, dar nu auzi într-un mod în care încerci să ajuți victima, auzi ca pe o bârfă și mereu o fată este blamată deși, de cele mai multe ori, nu este vina ei.
În școală mai ales din câte am auzit, se întâmplă în săli de clasă goale și după școală când sunt alte activități, cam toată lumea poate să intre să facă ce vrea și așa mai departe. Nici școala nu și-a asumat acest angajament să aibă grijă și să se gândească mai mult.
Oneț Sara Elena: Toate chestiile astea le auzi foarte mult din bârfe. De multe ori, e foarte clar, din păcate, și bărbații experimentează abuzul sexual. O mare majoritate experimentăm chestiile astea, fie în forme mai grave fie mai ușoare, să zic așa mai subtile, dar toți o experimentăm într-un fel și, din păcate, când mai auzi o bârfă despre o fată, de exemplu, primul lucru pe care îl auzi este că e o târfă, niște cuvinte pur și simplu oribile. Habar nu ai care-i povestea din spatele lor, pur și simplu auzi cuvintele astea oribile. Povestea asta poate ajunge la alte persoane care interpretează greșit, iau numai un rezumat din ce se vorbește și mai departe tot așa. Apoi cataloghează persoana, care de fapt poate fi victima unui abuz.
Cum își propune Consiliul Elevilor să ajute?
Oneț Sara Elena: Păi noi am promovat foarte mult, probabil și în postare ați văzut că avem cumva niște încurajări. În primul rând noi suntem foarte deschiși la tot de la DM-uri, la sunat, la campanii etc. Noi încercăm să ducem totul de proiecte prin care să încurajăm elevii să fie cât mai open cu noi, pentru că noi pentru asta suntem aici, noi nu suntem aici ca un fel de șefi pe educație, pentru că noi suntem niște elevi ca voi ceilalți care încearcă să vă ajute pe voi să puteți să fiți mai deschiși, să puteți să cereți ajutor, să vadă în noi un ajutor, nu o structură de-asta autoritară față de ei.
Iuga Daria: Sau să ne vadă ca pe o amenințare, că dacă fac ceva imediat îi părâm la CJ. Nu, noi cu tot dragul vrem să-i ajutăm și așteptăm mereu propuneri din partea elevilor și vrem să avem o relație super bună cu elevii și să facem ca școala să fie un mediu mult mai primitor pentru toată lumea, să se simtă toată lumea în siguranță și să meargă cu drag la școală și să poată să se simte în largul lor.
Oneț Sara Elena: Noi promovăm și faptul că dacă nu ajung la noi informațiile astea pe cât se poate, să încerce efectiv să raporteze mai departe cuiva lucrurile care se întâmplă în jurul lor, pentru că altfel nu se poate face o schimbare în sistemul de educație. De asemenea, când vine vorba de abuzul sexual, în postare am scris și despre apelarea la linii telefonice pentru victime ale abuzului sexual. Sunt destule astfel de platforme, efectiv se poate apela și raporta, e un mediu complet safe.
Ce ar putea face elevii să contribuie sau să ajute cumva în această campanie?
Oneț Sara Elena: Păi, în primul rând, noi avem nevoie de susținere și shareuri, încercăm și pe Instagram, o să încercăm și pe Facebook și pe TikTok să promovăm evenimentele și pe story-uri și pe toate platformele. Am vrea activitate de la elevi care chiar sunt interesați, care vor să se implice și ei să facă din sistemul nostru de educație, să zic așa, unul mai bun, unul care să meargă cum trebuie. Ceea ce e destul de greu, dar în momentul în care se adună mai mulți oameni care chiar vor să facă ceva cum trebuie și ceva bine se pot schimba lucruri. Din acest motiv încercăm să implicăm cât mai mulți oameni.
Iuga Daria: Avem nevoie, practic, de tot suportul elevilor și de toată implicarea lor. Dacă n-au toți curajul, o parte tot au. Și dacă se strâng așa încet-încet, pe parcurs se motivează unii pe alții. Avem nevoie strict de implicarea elevilor pentru campanii de genul.
Oneț Sara Elena: Noi încercăm să ne promovăm cât mai mult activitatea pentru că unii, din păcate, nu știu ce este Consiliul Elevilor, nu știu cu ce se ocupă, deci nu numai că nu știu ce este Consiliul Județean al Elevilor, nu știu de existența acestui consiliu… Alții nu știu, din păcate, nici de structura reprezentativă de la ei din școli. Structura de Consiliu școlar e la fel de importantă, că ea mai departe ne poate comunica nouă niște probleme și împreună noi le rezolvăm. Dar de-aia încercăm să le aducem la cunoștința elevilor ce suntem de fapt, și ce vrem să facem de fapt, nu să creadă că suntem noi ceva structură superioară și să nu știe cum să vorbească cu noi.
Noi încercăm, mai ales eu, fiind pe partea de non-formal, eu promovez activități non-formale cu discuții libere în care să se simtă oamenii confortabil să vorbească cu noi. Imaginea Consiliului Județean al Elevilor nu a fost promovată în mod corect până acum, în școli nici atât, maxim dacă elevii știu de Consiliul Școlar de la ei din școală, dar habar n-au că toate merg mână-n mână la Consiliul Județean.
E de apreciat să vedem tot mai mult implicarea elevilor în astfel de activități care ajută nu doar grupa lor de vârstă, dar și întreaga societate. Interviul acesta m-a făcut să mă gândesc mult la situația actuală din școli, la cazurile de abuz care tot apar în ultimul timp peste tot în țară dar și la indiferența cu care sunt tratate. Am observat că instituțiile nu se sesizează pentru a lua măsuri până nu se ajunge într-un punct în care deja e prea târziu pentru a putea fi șterse cu buretele.
Discuția cu Sara și Daria, cele două reprezenante ale Consiliului Județean al Elevilor din Arad, mi-a dat puțină speranță și sper ca acțiunile celor de la CJE Arad să fie luate drept exemplu de către instituțiile care ar putea să ajute și mai mult în prevenirea abuzurilor de care tot auzim și pe care aproape că le vedem zilnic.
Puteți găsi Consiliul Județean al Elevilor și pe următoarele platforme:
- Instagram cje_arad
- Facebook Consiliul Județean al Elevilor Arad
- X CJE Arad
