Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, 12 martie, că va candida la șefia Alianței Nord-Atlantice. Anunțul a fost făcut în ziua în care se împlinesc 25 de ani de la prima extindere a NATO către țările din estul Europei. „Cred că NATO are nevoie de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale”, a spus președintele Klaus Iohannis în motivarea deciziei sale.
„ Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice.
Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări.
Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale.
Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
Cu o reprezentare echilibrată, puternică și influentă din această regiune, Alianța va putea lua cele mai bune decizii, care să răspundă nevoilor și preocupărilor tuturor statelor membre.
Pentru toate aceste motive, am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO.
Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO.” – a declarat Klaus Iohannis.
Are vreo șansă?
La nivelul NATO și UE părerile sunt împărțite, atât privind șansele președintelui român la șefia NATO cât și cu privire la intențiile sale ascunse. Pentru oficialul NATO șansele sale sunt prea mici după ce marile puteri au anunțat deja că-l susțin pe premierul olandez Mark Rutte.
„Are vreo șansă? Mai ales împotriva poziției declarate public a Quad (Franța, SUA, Germania, Marea Britanie – n.r.)”? Improbabil. Dar, odată cu aderarea Suediei, am văzut că unele țări pot bloca și pot căuta concesii. Dar ce și-ar dori România? Nu am nici o idee. Și, desigur, Ungaria poate face eforturi suplimentare pentru a obține ceea ce își dorește. Ideea a fost să rezolvăm asta cât mai curând posibil, de preferință în aprilie. Acesta poate fi, în schimb, începutul unui proces mai lung”, a declarat un oficial NATO pentru corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rikard Jozwiak.
Premierul olandez Mark Rutte, care, de asemenea, se retrage din politica naţională, este văzut ca favorit.
În vârstă de 57 de ani, acesta era până acum singurul candidat pentru a-l înlocui pe norvegianul Jens Stoltenberg, care conduce Alianţa Nord-Atlantică din 2014 şi care va demisiona în septembrie.
Rutte are sprijinul SUA, Germaniei, Marii Britanii şi Franţei, printre altele, însă Ungaria a declarat că se va opune prin veto candidatului olandez din cauza criticilor sale din trecut la adresa guvernului ultranaţionalist de la Budapesta. Şi alte ţări, precum Bulgaria, Turcia şi chiar România, au respins candidatura lui Rutte
În schimb, un oficial UE crede că anunțul președintelui este o manevră prin care Klaus Iohannis țintește, de fapt, un post la conducerea Uniunii Europene. „Nu cred că vrea postul de la NATO. Se târguiește pentru un post de top în UE – bănuiala mea [este că vrea șefia] politicii externe” a UE.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, spune despre candidatura președintelui Iohannis la şefia NATO că este sprijinită de tot ceea ce a realizat armata română în ultimii 20 de ani și că România va veni cu argumente „cât se poate de solide” despre necesitatea unei perspective a ţărilor din Europa Centrală şi de Est la conducerea Alianţei Nord-Atlantice.
„Este vorba de o responsabilitate de asumare a reprezentării pentru ocuparea unei funcţii la nivelul NATO, după 20 de ani de când România a devenit membru cu drepturi depline al Alianţei şi, în felul acesta, această candidatură este sprijinită de tot ceea ce a realizat Armata Română în aceşti 20 de ani, efortul pe care l-a făcut România prin participarea la toate angajamentele în care Alianţa a fost implicată”, a declarat Nicolae Ciucă.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan crede „sincer” ca președintele Iohannis are toate șansele în competiția cu premierul olandez Mark Rutte. El spune că atunci când țările occidentale au anunțat susținerea la șefia NATO a premierului olandez Mark Rutte „nu exista o contracandidatură” și că „România este îndrituită să preia poziția de Secretar General al NATO. Ca și Estul Europei!” Cât privește șansele ca președintele Iohannis să fie susținut de partenerii americani, Rareș Bogdan spune că „modul arogant de a se purta al lui Mark Rutte îl face imposibil de susținut de cele șapte state din Est.”
Opoziția din România nu-i dă nicio șansă
„Din toate informațiile pe care le avem, nu există șanse pentru această candidatură. Cele mai puternice state din NATO s-au pronunțat pentru domnul Rutte. Probabil e doar un gest care să-i permită negocierea unei alte funcții. După cum știm pentru Klaus Iohannis este esențial să-și găsească un job după Cotroceni, iar în funcție de asta se pun și alegerile în România, mai nou”, consideră vicepreşedintele USR, Ionuț Moșteanu.
Reacțiile românilor la anunțul președintelui, exprimate în comentarii pe rețelele de socializare ale lui Iohannis
„Cine este domnul și cu ce se ocupă?”
„Eu mă așteptam să fie nominalizat Piedone pt această funcție din partea României…”
„Vai, dar ce încântat e când vorbește despre stăpânii săi! Ba chiar s-a chinuit să memoreze discursul scris de consilieri… Bravo, dom’le președinte al coloniei!”
„Candidezi singur și ieși pe locul 2”
„Cât tupeu! După un asemenea mandat? NATO are nevoie de oameni, nu de ficuși.”
„Este dezonorant că negociaţi din poziţia de președinte al României, cu toată autoritatea funcţiei, pentru un obiectiv personal. Este nimic altceva decât o altă manifestare a dezinteresului pe care l-aţi arătat de la bun început pentru funcţia de președinte. Mulţi șefi de stat NATO vor ridica din sprânceană la impertinenţa acestei așa-zise candidaturi. Nu vă recomandă nimic pentru această funcţie.”
„Bine că ați ieșit acum să anunțați poporul de candidatura la NATO! În 10 ani nu ați ieșit niciodată să spuneți ce ați făcut pentru cei care v-au votat!”
Cum este numit secretarul general al NATO
- Secretarul general al NATO este numit dintre șefii de stat și de guvern din Alianța Nord Atlantică.
- Liderul NATO este ales în urma consultărilor diplomatice informale între țările membre, care propun candidați pentru post.
- Nicio decizie nu este confirmată până când nu se ajunge la un consens asupra unui singur candidat.
Marți, 12 martie, s-au împlinit 25 de ani de la prima extinderea NATO către țările din estul Europei.
Cehia, Polonia și Ungaria au fost primele țări ex-comuniste primite în NATO pentru că erau considerate la acea dată, în 1999, cele mai avansate pe calea reformelor democratice post-comuniste. După alți trei ani, la un summit NATO ținut la Praga, au fost primite alte foste țări comuniste: Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia și cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania.
Fost premier al Norvegiei, Jens Stolternberg (65 de ani) a fost numit în fruntea NATO pe 1 octombrie 2014 pentru un mandat de patru ani.
După două mandate, prezența sa la șefia NATO a fost prelungită în 2022 până la 30 septembrie 2023, în contextul războiului din Ucraina, după ce Rusia a invadat țara vecină pe 24 februarie 2022.
În iulie 2023 mandatul său a fost prelungit din nou, până în octombrie 2024.
3 comentarii. Leave new
Având în vedere ce fel de oameni ajung azi în astfel de funcții totul este posibil. Pentru românii este o chestiune foarte bună că oricum scapă de el la iarnă. Unde merge, ce face ține de justiția viitorului. Noi sperăm că el va închide lista celor care, ajunși președinți, nu le pasă de țara noastră. Ducă-se unde va vrea, sau va putea.
Nu am cuvinte. Au fost mulți linșați politic sau la propriu, pentru mult mai puțin decât a comis acest individ! Vă mai amintiți de mătușa Tamara, Dragnea și mulți infractori, dar care au plătit! El își vede de interes, iar românii de dezinformare și apatie civică.
Fiindcă este conducătorul unui ordin cu numele unei insule din Mediterana posibil să fie numit!La fel cum a fost numit și guvernatorul României.