![[OSCAR 2025] I'm Still Here | Un memento puternic](https://img.youtube.com/vi/gDunV808Yf4/hqdefault.jpg)
O dramă politică fascinantă și sinceră regizată de Walter Salles, care spune povestea adevărată și dureroasă a suferinței familiei Paiva în timpul dictaturii militare braziliene din anii 1970 și impactul persistent pe care aceasta l-a avut asupra vieții lor.
Am ezitat să văd și să recenzez acest film, în parte din cauza lipsei mele de cunoștințe în ceea ce privește Brazilia (și în special epoca descrisă în film) și, de asemenea, din cauza epuizării în urma seriei mele de maraton cinematografic global, care a avut o mulțime de povești despre acest tip de suferință politică.
Ceea ce mi-a atras atenția inițial, chiar înainte ca acest film să intre în cursa pentru Oscar, a fost modul în care extrema dreaptă din Brazilia a încercat să îl boicoteze. În mod firesc, acest lucru m-a făcut să vreau să-l văd, deoarece înseamnă că există ceva care merită văzut aici.
Bazat pe memoriile cu același nume ale lui Marcelo Rubens Paiva din 2015, Fernanda Torres joacă în rolul lui Eunice Paiva, o mamă și activistă care se confruntă cu dispariția forțată a soțului ei, politicianul disident Rubens Paiva interpretat de Selton Mello, în timpul dictaturii militare din Brazilia.
Povestirea lui Walter Salles este directă, simplă și înfricoșătoare pe alocuri, însă nu a reușit să evoce emoții mai profunde, iar saltul în timp din final a fost destul de neplăcut, în ciuda densității poveștii de până acum.
Interpretarea Fernandei Torres reușește să transmită emoții profunde, ceea ce este remarcabil având în vedere că nu vorbesc portugheza, dar fiecare replică este rostită cu o convingere atât de clară încât cred că oamenii vor putea înțelege ce se spune doar după ritmul vocii ei.
De asemenea, Fernanda Montenegro, pe care am iubit-o în filmul lui Salles din 1998 ,,Central Station”, a avut un rol mic, dar eficient și prezența ei a fost neprețuită. Și restul distribuției a fost la fel de fenomenală. Acest film trebuie vizionat ca o dramă de familie care vă spune o parte din istoria oribilă a politicii braziliene și nedreptatea față de familii ca a lor în toate țările din America de Sud.
,,I’m Still Here” arată că o democrație moare puțin câte puțin și prezintă acest lucru prin schimbările treptate și adesea subtile atât în dinamica individuală a personajelor sale, cât și în cea a familiei lor.
Acesta ar putea fi un câștigător neașteptat al marelui premiu al nopții Oscarurilor, dar chiar dacă nu va fi așa, filmul se prezintă pe cont propriu ca o piesă peste medie despre un subiect ignorat în mare măsură în prezent. Regimurile totalitare susținute și finanțate de ideile imperialiste ale Statelor Unite, deghizate în anti-comunism, sunt un subiect adesea uitat.
I’M STILL HERE | Official Trailer (2025):
Citește și:
