Duminică seara, Galeria After5 din Arad a găzduit turul expoziției „Enter” semnate de Sorin Bijan. Artistul a început cu un scurt periplu prin propria biografie, apoi a vorbit despre lucrările expuse.
Povestea lui Sorin Bijan începe în 1974. În 1989 este admis la Liceul de Arte din Timișoara, iar după absolvire, în 1993, intră la Facultatea de Arte, secția grafică. Își încheie studiile în 1999 și își face debutul expozițional în anul 2000, cu propuneri grafice pe mai multe teme. Preferă termenul de „artist plastic”, pentru că, spune el, vorbește despre modelare, despre lucrul cu materia, mai mult decât „artist vizual”.
În 2013 a hotărât să-și aprofundeze cercetarea într-un cadru universitar. S-a înscris la doctorat și a început să predea la Facultatea de Arte din Timișoara, iar în 2016 a primit titlul de doctor. În jurul acelorași ani, o lucrare de-a lui a luat premiul cel mare la Salonul anual de arte vizuale din Timișoara, pe care artistul îl descrie mai degrabă ca pe o confirmare decât ca pe o recompensă. În 2016, Primăria Timișoara i-a acordat Diploma de Excelență, însoțită de medalie. A predat până în 2019, iar în 2026 a revenit la catedră, un moment pe care l-a comentat cu un „Doamne ajută!”.
Cronologia, a recunoscut artistul, îl pune pe gânduri, mai ales în privința trecerii timpului.
Un capitol aparte al parcursului său este portretistica. În jurul anului 2001, la Timișoara, Sorin Bijan a organizat o expoziție exclusiv de portrete, cu chipuri de cunoscuți, ale mamei și ale tatălui său și ale câtorva personalități. Artistul o consideră o premieră pentru perioada respectivă, nu știe de o inițiativă similară.
Expoziția a atras comenzi. Printre lucrările de acest tip se numără portretul Papei Ioan Paul al II-lea și cele realizate în colaborare cu Alexandru Mesian, episcop greco-catolic al Diecezei de Lugoj, care nu mai este printre noi. Pentru Episcopia Greco-Catolică a pictat mai multe portrete, inclusiv compoziții cu mai multe figuri, în care apar episcopi greco-catolici.
Din repetiție se naște metamorfoza
În seria „Enter”, chipul apare rar. În locul lui se văd siluete și ochi care se repetă, se transformă și se combină. Toate formele par scrise cu același alfabet vizual și pornesc din aceeași sursă: din aceeași linie se nasc oameni și priviri, care coexistă în aceeași lume.
Lucrările par construite prin repetiție. O formă revine de nenumărate ori până acoperă întreaga suprafață, dar privind mai atent, nimic nu e cu adevărat identic. Fiecare semn poartă o mică diferență și își urmează propriul traseu.
Din aceste acumulări se nasc structuri complexe, alcătuite din siluete recognoscibile și totodată anonime. Fiecare pare autonomă, dar împreună ele devin parte dintr-o mulțime, un organism mai mare în care identitatea se estompează fără să dispară. Omul apare aici simultan ca individ și ca parte a unui întreg.
Compozițiile cresc organic, ca niște organisme vii aflate într-un proces continuu de multiplicare. O formă o generează pe alta, un semn se repetă, se modifică și produce imagini noi. În acest univers nimic nu este fix, iar fiecare element își păstrează posibilitatea de a deveni altceva.
La început pare repetiție, apoi îți dai seama că este metamorfoză. Un semn devine formă, forma devine imagine, iar imaginea devine parte a unei structuri tot mai ample. Procesul amintește de transformările din natură și de capacitatea imaginației de a construi lumi complexe din elemente simple.
Trecerea de la portretul de comandă, cu fizionomii precise, la siluete care se topesc într-o mulțime pare un salt mare. Totuși, în ambele registre rămâne aceeași întrebare despre om: cine este fiecare și ce se întâmplă cu el când face parte dintr-un tot. „Enter” o pune în termenii unui alfabet vizual construit în aproape trei decenii de atelier.
Expoziția poate fi vizitată la galeria After 5 Art Escape până în 10 octombrie 2026, în zilele de luni, joi și vineri, de la ora 14:00 la 20:00; sâmbăta, de la 10:00 la 16:00, și duminica, de la 12:00 la 18:00.
