Critic Arad
[email protected]

Decizia Curții Constituționale – conform căreia declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor/ funcționarilor publici nu trebuie făcute publice și nu trebuie să includă detalii despre veniturile soților și copiilor – a dat, din nou, foc la țară. Reacțiile nu au întârziat să apară, prima reacție fiind chiar din partea președintelui Nicușor Dan, urmată de cele din rândul politicienilor. La nivelul Aradului, primii care au venit cu reacții publice sunt: deputatul Mihai Fifor (PSD), prefectul Mihai Pașca (PNL) și senatorul Teofil Parasca (AUR).

Președintele Nicușor Dan:
nicusor dan 1Imediat după Decizia CCR, președintele a postat pe pagina sa de facebook:

„ Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice.

Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate.

În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate.”
Vineri, 30 mai, Nicușor Dan le-a declarat jurnaliștilor că indiferent de decizia CCR, își va publica Declarația de avere pe pagina Administrației prezidențiale. „Dacă legea interzice ANI să publice, o să o public pe pagina Preşedinţiei, nu e o problemă asta”.
Ilie Bolojan (PNL), posibil viitorul prim-ministru:
ilie bolojan„ Precizări legate de decizia Curții Constituționale
Nu am comentat, în general, deciziile Curții Constituționale sau ale instanțelor. Chiar dacă, la nivel european, nu există o procedură unitară privind transparența declarațiilor de avere, experiența acumulată în România în acești ani arată că transparența publicării acestor declarații, atunci când deții o funcție publică, a fost un câștig.
Asigurarea transparenței este un element esențial pentru recâștigarea încrederii în instituții. În plus, există numeroase zone din instituțiile publice în care lucrurile au scăpat de sub control – de la cumulul de câștiguri, până la indemnizații care nu se justifică – iar transparența declarației acționează ca un fel de frână pentru a nu se sări calul. Vedem din păcate ce se întâmplă în unele companii de stat, unde câștigurile ,,au fost secretizate”.
În orice sistem, transparența este un instrument administrativ eficient care limitează corupția.
După publicarea motivării deciziei Curții Constituționale, este necesar ca situația să fie analizată pentru a vedea în ce măsură se pot face modificările necesare pentru a asigura în continuare transparența și accesul public la informații relevante. Voi susține acest lucru.
În același timp, este important să construim o cultură a transparenței, nu doar prin reglementări clare, ci și prin aplicarea consecventă a acestora și prin măsuri suplimentare care să întărească integritatea în sectorul public. Perioada următoare trebuie să aducă un efort susținut în această direcție.”- a postat Ilie Bolojan pe facebook.
Victor Negrescu (PSD), vicepreședinte al Parlamentului European:victor negrescu
„În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil de transparență și lupta împotriva corupției consider că decizia Curții Constituționale privind declarațiile de avere și de interese este regretabilă. Accesul cetățenilor și a presei la informații este esențial pentru încrederea în democrație. Parlamentul României trebuie să analizeze rapid motivația Curții Constituționale și să acționeze cu celeritate pentru a asigura toate principiile de transparență și integritate.” – a postat Negrescu pe pagina de facebook.
sorin grindeanu
Sorin Grindeanu, președinte PSD:

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis, joi seară, printr-un mesaj publicat pe Facebook, că va continua să își publice declarațiile de avere și de interese

„Sunt pentru transparență! Eu îmi voi publica- în continuare- declarațiile de avere şi de interese! Românii vor fi informați inclusiv de veniturile soției”, a scris Sorin Grindeanu pe facebook.

 

Mihai Pașca (PNL), prefectul Aradului:
mihai pasca„Despre decizia de ieri a CCR
La momentul preluării mandatului de prefect am vorbit despre necesitatea recâștigării încrederii românilor în instituții, în cei care le conduc și în clasa politică. Or acest lucru nu se poate întâmpla fără transparență.
Declarațiile de avere și de interese sunt un instrument necesar în această privință iar publicarea lor s-a dovedit un castig pentru o cultură a integrității în România, ele completând astfel ansamblul de măsuri care limitează corupția dar și anumite excese în privința veniturilor din surse publice.
La momentul în care am făcut pasul spre politică și administrație ne-am asumat faptul ca aspecte care țin de viața privată, vor ajunge sub lupa presei și în atenția publicului. Și mi se pare firesc să fie așa, cât timp cerem încrederea oamenilor. După cum este normal să explicăm public orice element ar pune la îndoială integritatea noastră și buna credință în exercitarea funcțiilor pe care le ocupăm.
Fără alte comentarii, trebuie să așteptăm motivarea decizei pronunțate ieri pentru ca apoi, raportat la ea să fie promovate urgent soluțiile legislative pentru corectarea situației ivite și menținerea standardului de transparență privind exercitarea funcțiilor publice. Fac totodată apel la toți parlamentarii de Arad să susțină soluțiile necesare în acest scop.” – a postat Mihai Pașca pe pagina sa de facebook.
Mihai Fifor (PSD), deputat și președinte PSD Arad:

mihai fifor„Am respectat întotdeauna deciziile instanțelor din România și voi continua să o fac fără ezitare. Pentru mine, statul de drept și autoritatea Curții Constituționale sunt repere fundamentale într-o democrație funcțională.

Dar tocmai pentru că le respect, nu pot să nu remarc faptul că pare că cineva se joacă, insistent, cu focul pe lângă butelie. Altfel, cum să înțelegi decizia de astăzi a CCR, prin care se contestă însăși esența transparenței publice: obligația ca declarațiile de avere și de interese să fie publice?

O decizie care riscă să arunce în aer încrederea cetățenilor, nu doar în instituții, ci și în întreaga clasă politică, și să alimenteze suspiciunea că se pregătește o nouă manevră pentru a eluda transparența în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

Transparența nu e negociabilă. Este un principiu de bază al oricărei democrații funcționale, pe care îl asumi atunci când asumi o poziție de demnitate publică sau o funcție publică.

Tocmai de aceea, cred că este imperativ ca Parlamentul să intervină de urgență, pentru a corecta această breșă legislativă și a garanta, prin lege, dreptul românilor de a ști cine îi conduce, ce avere are și ce interese reprezintă.

Pentru că da, pare că cineva vrea, cu tot dinadinsul, să adâncească și mai mult criza de încredere în instituțiile fundamentale ale statului și în clasa politică în ansamblul ei.

O criză care, dacă este alimentată repetat, poate avea consecințe extrem de periculoase pentru stabilitatea democratică a României, așa cum s-a văzut în lunile din urmă.

Respectul față de cetățeni începe cu transparența. Iar cine fuge de ea nu are ce căuta în funcții publice. Eu, unul, voi continua să îmi fac publice declarațiile de avere și de interese.”- a postat Mihai Fifor pe pagina sa de facebook, joi, imediat după ce s-a aflat de decizia CCR.

Teofil Parasca (AUR), senator:

teofil parasca

„În îndelungată mea carieră de ofițer de Poliție, precum și în cea scurtă de senator mi-am publicat declarațiile de avere și interese. Voi continua să fac asta indiferent de modificarile inacceptabile impuse legislatiei de catre CCR. În Senat voi milita, alături de toți colegii mei cu reflexe democratice, pentru obligativitatea declarării și publicării declarațiilor de avere și interese. De asemenea consider obligatorie si publicarea autobiografiei (CV) demnitarilor și a functionarilor publici.”

Acesta și-a publicat pe facebook, însoțind postarea, inclusiv declarația de avere.

Gigi Becali, Deputat neafiliat:

gigi becali„Atunci când mi s-a cerut să fac declarația de avere, am spus că voi scrie jos că declarația asta este valabilă numai pentru instituțiile statului.

Ca atare, nu împiedică nimic anticorupția. Declarația de avere va fi făcută în continuare, dar sunt valabile numai pentru Parchet, ANI. Nu mai este valabilă public. Păi ce? Trebuie să știe toată lumea averea mea și banii mei din cont? Nu-mi convine. De ce să-mi convină mie câți bani am eu în cont?

Dacă fac ceva nelegal sau corupție, dau o declarație și instituțiile statului au acces la ea. Vedeți dumneavoastră dacă în toată Europa există așa ceva. Adică, acuma, când noi venim la normalitate și când nu afectăm viața privată prin Curtea Constituțională… «nu e bine așa», că noi vrem să fim mai cu moț tot timpul decât toată Europa. Vedeți vreo țară din Europa are declarația publică la vederea la tot poporul?

Declar tot ce am, imobile, toată averea, dar banii mei din cont nu vreau niciodată. Ca atare, spuneam, cu șase zerouri, cu șapte zerouri…că nu vreau să știe banii mei din cont. Asta e trăirea mea, adică mie nu-mi convine asta. Părerea mea că s-a revenit la normal”- a declarat Becali pentru Digi24.

Fostul judecător al CCR, Tudorel Toader:
tudorel toaderTudorel Toader a declarat vineri, în direct la Digi24, că nu știe „care este temeiul din Constituție” pe baza căruia cele două articole din lege privind declarațiile de avere au fost declarate neconstituționale. El a subliniat, de asemenea, că „trebuie așteptată motivarea Curții” în legătură cu această decizie. 

„Până în 2003, la revizuire, deciziile Curții Constituționale se pronunțau în primă instanță, în complet de trei și puteau fi atacate cu recurs”, a precizat el. Fostul judecător al CCR a mai spus că deciziile Curții „din 2003 sunt definitive, în general obligatorii”. „Ce putem face în momentul acesta? Să așteptăm motivarea, să vedem argumentele și atunci legiuitorul are de observat dacă legea trebuie modificată pe elemente tehnice, legislative. Dacă nu, până la revizuirea Constituției, trebuie să respectăm decizia Curții Constituționale”, a mai afirmat el.

Tudorel Toader a adăugat și că „dacă mai îngăduit, fiind un subiect amplu, se pune întrebarea «De ce în precedent Curtea a respins astfel de excepții și acuma spune că prevederile legale sunt neconstituționale?». Eu nu știu care este temeiul din constituție pentru care Curtea a declarat cele două articole neconstituționale. Trebuie să vedem temeiurile, pentru că-i posibil ca o excepție să fie respinsă o dată, să fie admisă ulterior, dar pe un alt temei, fără să fie vorba de un eveniment jurisprudențial, de faptul că judecătorii s-au răzgândit. Da, este discutabil faptul că au trecut atâția ani de la momentul ridicării excepției”. 

Fostul judecător al CCR a precizat că decizia „nu rezonează cu statul de drept”.  Întrebat de ce consideră că a venit acum această decizie a Curții, acesta a spus că: „De regulă, curtea are o anumită celeritate și le soluționează în ordine cronologică, cu excepția situațiilor în care le conexează. De data asta e o coincidență stranie, înainte de final de mandat nu trebuie să mai declarăm, nu trebuie să mai afișăm public soții, copiii, etc”. 

Marian Godina, polițist:

marian godina„Cei care mă cunosc știu că nu mă pot abține și că zic întotdeauna ce am în minte. La ceea ce voi scrie acum, anticipez deja reacțiile, dar aș fi laș să nu îmi scriu părerea.

Cred că v-ați dat seama deja că voi scrie despre decizia de azi a CCR privitoare la declarațiile de avere. Fac precizarea că textul e doar opinia mea și că de la ea aș prefera să pornească dezbateri, nu injurii și jigniri.
Încep prin a spune că, spre deosebire de cei mai mulți dintre cei care sunt acum revoltați de decizie, eu mă număr printre persoanele care au obligația de a depune declarație de avere anual, pentru că sunt polițist, adică funcționar public cu statut special. În primii ani ca polițist, completarea declarației de avere mi se părea ceva banal, aveam doar de făzut Z-eturi peste tot, nu aveam nici imobil, nici mașină, nici bijuterii, dar nici credite.
Apoi, am făcut un credit de nevoi personale, pe 10 ani.
Nu știu cum e pentru voi, dar pentru mine, cel putin la momentul ăla, treaba asta era o chestie intimă, un lucru de care nu mi-aș fi dorit să afle părinții mei, vecinii, frații sau nea Gigel cu acces la internet. În orice caz, să ai un credit poate naște doar milă, nu invidie, deci nu e așa grav.
Într-un an, cred că în 2017, mi-e și teamă să nu cumva să greșesc anul, părinții mei au decis să îmi doneze mie casa părintească. Vi se pare actul ăsta ceva intim? Mie da.
Normal că a apărut în declarația de avere.
Un jurnalist binevoitor a căutat declarația mea și a scris „Oare cine i-a donat lui Godină o casă în Brașov?”
Sunt convins că și la ora asta există persoane care au citit atunci și au rămas cu impresia că cineva mi-a dat mie o casă contra ceva servicii.
De ce oare trebuie să fie public că părinții mei mi-au donat o casă, că se află în Brașov și că are un teren în suprafață de x mp?
În alt an, am mers la Antena 1 la iUmor, contra cost, normal, pentru că am fost pe munca mea.
A apărut și asta în declarația de avere, public, cu suma exactă primită. De ce vi se pare asta normal? Mie nu mi se pare.
Anul trecut am făcut un credit ipotecar care iarăși va apărea public. Nu e asta ceva intim? Poate eu nu voiam ca cineva să știe asta. Nu vreau să vadă colegii, neamurile, vecinii că eu am un credit, pe câți ani, ce apartament am cumpărat și câți mp are.
La fel cu mașina. Eu trebuie să scriu în fiecare an ce mașină am, ce marcă, din ce an. De ce? Am furat-o? Care e logica?
De ce trebuie să vadă oricine din lumea asta câți bani am eu în cont, la zi? Că și asta sunt nevoit să completez. Poate mă sună un frate să-i dau niște bani împrumut și dacă îi zic că nu am, va zice „cum, mă, că am văzut că tu ai”?
Aaa, să nu înțelegeți greșit, sunt de acord cu completarea declarației de avere și trimiterea ei la ANI, iar cei de la ANI să mă purice cât vor, iar dacă descoperă nereguli să suport rigorile legii, dar nu mi se pare normal ca aceste date să fie publice.
Ba mai mult și mai aberant, noi trebuie să trecem unde lucrează soțiile și veniturile lor. Păi cum așa? Poate nici ea nu vrea să se se știe ce venituri are, nu vrea ca o colegă a ei de muncă să vadă că ea are salariul mai mare sau mai mic. Ce vină are soția mea că sunt eu funcționar public?
Să nu uităm că regulie GDPR sunt mult mai strice și nu se revoltă nimeni. Nici măcar rezultatele elevilor la Bac nu mai sunt publice.
Știu că cei mai mulți s-au revoltat gândindu-se la demnitari, nu la toți functionarii publici, dar poate ar trebui să priviți situația ceva mai obiectiv.
Și, mai ales, să vă întrebați dacă vouă v-ar conveni să vă faceți publice veniturile, conturile, mașina, casa, salariul soțului/soției etc.
Și dacă o să spuneți „păi dacă nu am nimic de ascuns, de ce să nu public” o să vă întreb dacă v-ar conveni să vi se asculte telefoanele. Că doar nu aveți ceva de ascuns.
PS dacă crede cineva că declarația aia de avere îi făcea pe unii să de abțină de la a fura, le aduc aminte de nenea ăla care era propria lui mamă.” – a postat Godina pe facebook.
Agenția Națională de Integritate (ANI) condamnă ferm decizia Curții Constituționale a României (CCR), care elimină caracterul public al declarațiilor de avere și de interese. Totodată, potrivit noii hotărâri, demnitarii nu vor mai fi obligați să declare veniturile partenerului de viață și ale copiilor

ANI avertizează că această hotărâre contravine angajamentelor internaționale asumate de România în ultimele două decenii în lupta împotriva corupției și în promovarea integrității în funcția publică.

„Decizia CCR de astăzi, prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI, anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ceea ce privește combaterea corupției și asigurarea integrității în funcția publică”, transmite instituția într-un comunicat.

ANI atrage atenția că o asemenea modificare ar putea afecta negativ procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), dar și progresele înregistrate în cadrul mecanismelor de monitorizare ale Uniunii Europene (precum Raportul privind Statul de Drept) și ale Consiliului Europei (prin GRECO – Grupul de State împotriva Corupției).

De asemenea, decizia CCR ar putea duce la retragerea de pe site-ul instituției a celor peste 12 milioane de declarații de avere și de interese publicate până acum. Acestea au fost afișate în baza prevederilor legale declarate neconstituționale: articolul 6, alineatul 1, litera d) și articolul 12, alineatul 6 din legea ANI.

Context

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis joi, cu două opinii separate, că declarațiile de avere și de interese nu trebuie să mai includă informații despre bunurile și veniturile soților sau copiilor aflați în întreținere. Totodată, judecătorii au declarat neconstituțional articolul care reglementează publicarea acestor declarații pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI). Decizia CCR este definitivă, obligatorie și nu poate fi contestată.

Concret, Curtea a declarat neconstituțional articolul 3, alineatul 2 din Legea privind declarațiile de avere și de interese, care prevedea că aceste declarații trebuie să includă, pe propria răspundere, și date despre soț/soție și copiii aflați în întreținere.

De asemenea, a fost declarat neconstituțional și articolul 12, alineatul 6, care obliga Agenția să publice declarațiile pe site-ul instituției în termen de 30 de zile de la primire, cu anumite date anonimizate, și să le mențină online pe durata mandatului și timp de 3 ani după încetarea acestuia.

În contextul deciziei, șase organizații neguvernamentale au făcut apel la Curte să respecte principiile statului de drept și au atras atenția că standardele internaționale în domeniul integrității publice recomandă transparența totală în privința declarațiilor de avere și de interese.

Comunicatul CCR cu privire la această decizie

„În ședința din data de 29 mai 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele interimar al României și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.73/2024 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/ 2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru completarea art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În esență, această soluție se fundamentează pe constatarea Curții potrivit căreia în procedura parlamentară de adoptare a legii criticate, Camera decizională a introdus o prevedere de substanță și străină față de obiectul de reglementare al acestei legi, încălcând astfel principiul bicameralismului, consacrat de art.61 alin.(2) și de art.75 din Constituție. Această prevedere, vizând regimul juridic general al proprietății, a determinat totodată și modificarea caracterului legii din lege ordinară în lege organică, fără a fi adoptată și cu majoritatea necesară impusă de art.76 alin.(1) din Constituție.

II. În aceeași ședință, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori:

– cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.3 alin.(2)  din Legea nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative sunt constituționale în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului/soției declarantului, precum și ale copiilor majori aflați în întreținerea acestuia;

– cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010 sunt neconstituționale.

În esență, Curtea a reținut, în ceea ce privește prevederile art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, că acestea contravin dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nerespectării exigențelor calitative pe care redactarea textelor de lege trebuie să le întrunească pentru a fi în concordanță cu principiul legalității. Aceasta, deoarece declarația de avere, fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motiv pentru care aceasta nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane. Or, prevederile de lege criticate care instituie obligația de a declara nu doar veniturile proprii, ci și drepturile și obligațiile soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, nu țin cont de modificările legislative aduse Codului civil în materia regimului juridic al bunurilor soților și determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informații pe care acesta nu le deține/nu le cunoaște în mod direct, ci trebuie să le obțină de la o terță persoană, respectiv de la soț/soție și copiii majori aflați în întreținere.

În ceea ce privește prevederile art.6 alin.(1) lit.d) și art.12 alin.(6) din Legea nr.176/2010, ținând cont de concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal, Curtea a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese pe site-ul instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea declarantul și pe cel al Agenției Naționale de Integritate contravine art.1 alin.(5) și art.26 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a efectuat un test de proporționalitate, constatând că este de netăgăduit faptul că prevederile legale criticate au fost edictate în scopul prevenirii corupției și asigurării transparenței vieții politice, urmărind, așadar, un scop legitim. Valorificând jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și standardele dreptului Uniunii Europene în materie, Curtea Constituțională a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora pe site-ul ANI și al instituției căreia îi aparține declarantul nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse, încălcându-se dreptul la protecția vieții private.

Curtea a subliniat că soluția pronunțată nu trebuie să aibă ca efect eliminarea obligației persoanelor prevăzute de lege de a da declarații de avere, ci doar ca aceste declarații să nu mai fie publicate pe site-urile menționate, urmând ca ele să fie înaintate Agenției Naționale pentru Integritate, care să le gestioneze potrivit competențelor prevăzute de lege.

Decizia Curții produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Revine legiuitorului competența de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei și de a codifica normele privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.” –  a informat CCR.