Britney Spears știe cum este să te simți prinsă în capcană: mai întâi de sărăcie, apoi de faimă, apoi de familia ei, titrează BBC.
Ea a fost supusă examinării și ridiculizării de-a tot lungul vieții.
În adolescență, jurnaliştii i-au pus în mod repetat întrebări despre sânii ei și despre viața ei sexuală. Ca adult, a fost închisă sub o tutelă care a dezbrăcat-o de unele dintre cele mai elementare drepturi ale omului.
Timp de 13 ani, nu și-a putut vedea cei doi fii fără aprobare. Permisul de conducere i-a fost confiscat. Nu își putea alege mâncarea și îi era interzis să bea ceai sau cafea. Când a vrut să i se scoată un dispozitiv contraceptiv intrauterin, cererea i-a fost respinsă. Acel ordin impus de instanță, supravegheat de tatăl ei, a fost ridicat în urmă cu doi ani, când un judecător a decis că Spears ar putea lua din nou propriile decizii.
Dar noul ei memoriu, The Woman In Me, dezvăluie că nu a fost un final fericit.
Tutela tatălui asupra lui Britney
„Migrenele sunt doar o parte din daunele fizice și emoționale pe care le am acum, când am ieșit din tutelă”, scrie ea. „Nu cred că familia mea înțelege răul real pe care l-au făcut”.
Și pentru fanii care speră să audă muzică nouă, ea are vești proaste: „Muzica mea a fost viața mea, iar conservatoria a fost mortală pentru asta; mi-a zdrobit sufletul”.
Aceste evenimente aruncă o umbră asupra poveștii de viață a lui Spears. Pe parcurs, fiecare trădare publică se simtea ca un pas pe calea către eventuala ei încarcerare.
Și a început imediat ce a explodat în topurile pop în 1998. A fost o senzație peste noapte, dar presa a refuzat să creadă că are vreo agenție. Cântecele ei au fost scrise pentru ea, au remarcat ei, sugerând în același timp că imaginea ei publică a fost creată de bărbați în vârstă înfiorători și salivanți.
Cu cât era mai mult percepută ca un produs și un pion al industriei muzicale, cu atât a devenit mai ușor să-i erodeze autonomia.
Într-unul dintre cele mai înfricoșătoare momente ale cărții, Spears își amintește că tatăl ei i-a spus că și-a asumat controlul legal asupra afacerilor ei personale și profesionale. Cuvintele lui au fost: „Eu sunt Britney Spears acum”.
Primele capitole ale cărții subliniază cât de mulți oameni au subestimat-o
Poate că Spears nu și-a scris muzica – dar când i s-a dat „ …Baby One More Time”, a stat trează toată noaptea pentru a se asigura ca vocea ei să dea randament la maturitatea piesei.
Și când a fost vorba de filmarea videoclipului, tânăra de 16 ani a respins pitch-ul inițial – în care fusese „o astronaută futuristă” – și a insistat asupra unui cadru de liceu cu dans pe coridoare, la fel ca Grease.
Ambele decizii au fost cruciale pentru succesul cântecului – dar nimeni nu a fost dispus să accepte ca o adolescentă blondă dintr-un parc de rulote din Louisiana să depășească strălucirea colectivă a industriei muzicale.
„Nimeni nu pare să mă considere atât sexy, cât și capabilă de mai mult”, scrie ea. „Dacă sunt frumoasă, înseamnă automat că nu am talent”.
Deși părea să aibă un cuvânt de spus în culise, publiciștii lui Spears au infantilizat-o, împotriva voinței ei.
Ea a fost prezentată ca o fată de la țară, castă, cu frică de Dumnezeu – chiar dacă, scrie ea, a fost o fumătoare obișnuită de la vârsta de 14 ani și și-a pierdut virginitatea cam în același timp.
Nopțile ei de ieșire în club nu au fost „niciodată atât de sălbatice pe cât spunea presa” și „niciodată nu a avut vreun interes pentru drogurile grele”.
Când alți muzicieni foloseau droguri tari în mod constant, ea s-a lipit de medicamentul pentru ADHD Adderall.
„Adderall-ul m-a făcut să fiu high, da, dar ceea ce mi s-a părut mult mai atrăgător a fost că îmi dădea câteva ore să mă simt mai puțin deprimată.”
Justin Timberlake și avortul
Într-una dintre cele mai grele secvențe ale cărții, ea vorbește despre avortul medical în timpul relației cu Justin Timberlake. Pastilele care i-au fost prescrise au lăsat-o în agonie, dar cuplul era prea speriat pentru a vizita un spital în cazul în care știrea ar ieși la presă.
Timp de ore în șir, Spears a fost ghemuită, „plângând și țipând” de durere pe podeaua băii.
„Totuși, nu m-au dus la spital”, spune ea. În schimb, Timberlake, „a crezut că muzica l-ar ajuta, așa că și-a luat chitara și a stat acolo cu mine, cântând-o”.
În ciuda traumei, ea s-a întors la muncă, continuând cu putere să muncească chiar și după ce Timberlake s-a despărțit de ea printr-un mesaj, pe platoul unui videoclip muzical.
După despărțirea lor, ea a fost calomniată în presă, Timberlake sugerând cu tărie că l-a înșelat (ea spune că a fost invers, cu „una dintre fetele de la All Saints”).
Despărțirea cuplului nu a făcut decât să crească apetitul pentru bârfe despre viața personală a lui Spears.
Tabloidele au urmărit-o
Ea își amintește că un fotograf de la revista People i-a cerut să-și golească geanta, pentru a putea verifica dacă transporta droguri sau țigări.
În cele din urmă, presiunea a devenit prea mare. În 2007, tulburată de moartea mătușii ei Sandra și suferind de depresie post-partum, Spears a mers într-un salon de coafură, a luat niște mașini de tuns și și-a tuns părul.
„A-mi rade capul a fost un mod de a spune lumii: Fuck you”, scrie ea.
„Am fost o fată bună de ani de zile. Am zâmbit politicos în timp ce prezentatorii de emisiuni TV se holbau la sânii mei și aveau întrebări despre ei, în timp ce părinții americani spuneau că le distrug copiii pentru că purtam un crop top. Și m-am săturat de asta”.
Știm cu toții ce s-a întâmplat mai departe. În loc să fie văzută ca un act de forță sau de rebeliune, noua înfățișare a lui Spears a fost folosită ca dovadă a instabilității mentale. În decurs de un an, a fost plasată sub tutela tatălui său.
Spears este un scriitor simplu. Ea nu-și înfrumusețează sau decorează proza. Acest stil practic amplifică groaza acelor ani.
Ea vorbește despre faptul că a fost legată pe targi de spital și forțată să ia medicamente împotriva voinței ei. Acasă, nu avea voie sa faca baie în privat. Iubiții erau verificați și informați cu privire la istoricul ei sexual înainte de a putea merge la o întâlnire.
Când se gândea să se răzvrătească, accesul la cei doi fii ai ei era folosit ca monedă de schimb.
„Libertatea mea în schimbul unor mici momente cu copiii mei… a fost un deal pe care eram dispusă să-l fac”, recunoaște ea.
Dar chiar dacă se presupune că era incapabilă să se îngrijească de ea însăși, Spears a fost trimisă în turneu, angajată ca judecător la X Factor și rezervată pentru o rezidență de patru ani în Las Vegas.
Cântăreața, care obișnuia să strângă chitanțe într-un bol de sticlă pentru a-și ține evidența impozitelor, documentează cu atenție milioanele pe care toți ceilalți le-au făcut din acele angajamente, în timp ce i s-a acordat o indemnizație strictă de 2.000 de dolari (1.635 de lire sterline) pe săptămână.
Pierzând orice simț de sine, aproape că a renunțat. „Focul din mine s-a stins”, își amintește ea. „Nu mai exista lumină în ochi”.
Este imposibil să citești The Woman In Me și să nu te simți trist și revoltat
Un mic detaliu din noua ei viață, în special, subliniază cât de gri devenise lumea ei. „Acum”, scrie ea, „pot să mănânc din nou ciocolată”.
Povestea lui Spears este spusă cu aceeași căldură abordabilă care a făcut-o vedetă. Și, în afara evenimentelor definitorii din ultimii 15 ani, ea pare a fi o fire bună – fie că își descrie poftele de sarcină (mâncare și sex, aparent); sau retrăindu-și teroarea de a dansa cu un șarpe la premiile MTV din 2001.
Lăsând familia ei deoparte, nu există răufăcători adevărați sau scandaluri de descoperit. Dar nici nu există mari revelații despre muzica ei Spears sau despre viața interioară.
Ceea ce ne rămâne, nu pentru prima dată, este o poveste de avertizare despre faimă și influența corupătoare a banilor. Și, poate, o licărire de speranță pentru o femeie a cărei viață de adult a fost dictată de alții.
„Este timpul să nu fiu cineva pe care și-l doresc alții”, scrie ea. „Este timpul să mă regăsesc cu adevărat”.
