În precedentele intervenții de presă, am scris despre „lacrimile învățătoarei Alina” (nu voi putea respinge un copil care vrea să mă îmbrățișeze), despre „tristețea tulbuătoare a Alinei” (că nu va recunoaște expresivitatea copiilor din pricina măștii). Am reîntâlnit, de această dată, o învățătoare fericită. A citit cu atenție cele 40 de pagini ale Ghidului pentru învățământul primar (provocări, analize, soluții), fiind lămurită asupra a ceea ce trebuie să facă, cum să facă pentru „a transforma barierele în oportunități în contextul pandemiei cu SARS – CoV-2”. Elaborat de un inspector ministerial, de un director din Pucioasa, de trei inspectori școlari și doi profesori, unul liceal celălalt gimnazial, Ghidul exprimă punctul de vedere al MEC – ca „recomandare nu ca obligație” -, inspirându-se din șase surse https//: și din Măsurile de protecție sanitară etc.
După cum selectează Alina, „Ghidul pentru învățământul primar dezvoltă ideea unei culturi organizaționale creative, care să sprijine identificarea unor soluții dinamice, în acord cu provocările contextului pandemic.” Am prelucrat cu părinții documentul
ministerial și toți au fost limpeziți asupra semnificației, precum și „a răspunsului educației”, care „trebuie să fie inovativ și prompt”. Totodată, directorul unității – „ca actor principal” – a prezentat cele trei scenarii ale învățării, blended learning (S1, S2, S3), adică verde, galben și roșu, „ca modalități hibride de educație”, în stare „să transforme provocările în oportunități în beneficiul tuturor elevilor și profesorilor”. Am aflat „rețeta de criterii”, specifice fiecărui scenariu, pașii de urmat și avantajele sugerate „pentru echipa pedagogică” a clasei.
Conform Ghidului pentru clasele primare, voi avea în vedere, mărturisește Alina, „încurajarea culturii colaborării și ”o abordare integrată, centrată pe competențe”, astfel ca „lecțiile online” (?) să-mi permit ”monitorizarea stării emoționale a elevilor”. Totodată, Alina a pomenit, cf. Ghidului, de „planuri remediale, de activități de suport, de resurse pedagogice adaptate și de o abordare diferențiată a evaluării”. Am comunicat copiilor Dv, iar părinții vor urmărit acest lucru, că Ghidul recomandă nu impune că „nu se vor consuma alimente în timpul orelor de curs online”, că la sfârșitul orelor de educație fizică elevii „se vor spăla pe mâini 20 de secunde cu apă și săpun” etc. În final, spune Alina, am punctat alte exprimări ale Ghidului:
– desfășurarea activității didactice care presupune prezența fizică a elevilor în unitatea de învățământ să se realizeze prin intermediul tehnologiei și a internetului („prezența fizică prin intermediul internetului” -?-, mă întreb eu, ca părinte fără cultură
pedagogică);
– „se schimbă întreaga paradigmă a școlii”;
– voi promova, a mai rostit învățătoarea Alina, „empatia față de membrii comunității aflați în situații dificile și voi cultiva civismul”;
Concluzia de la pagina 40 a MEC este următoarea: „Reluarea activității școlii nu trebuie înțeleasă ca reluarea funcționării școlii; o nouă cultură organizațională este necesară pentru a dezvolta, creativ, un nou mod de a educa.” Lămurite fiind lucrurile, au urmat câteva întrebări ale copiilor care începeau cu „de ce?” și „ce înseamnă”! Deci, la drum pe „ogorul pedagogic”! Învățătoarea este fericită pentru că și-a însușit prevederile Ghidului, reușind să le facă înțelese de către copii săi din clasa I.
Articole asociate:
