Dacă n-ai auzit încă de Matei Păcurar, te asigur că o să afli în curând. În 18 martie 2016 conform unui articol adevarul.ro „Sunt vreo 30 de artiști clujeni în topul mondial”, aceasta fiind o scurtă nominalizare făcută de cunoscutul profesor universitar doctor și președinte al Senatului Universității de Arta și Design (UAD) Cluj, Ioan Sbârciu. Tot în același articol este nominalizat și artistul arădean Matei Păcurar și alți tineri studenți din generația sa, alături de nume grele din lumea artei contemporane românești, printre care renumitul pictor Adrian Ghenie, Victor Man, Șerban Savu, Marius Bercea, Mircea Suciu, Mihai Pop etc.
Dacă nu ești încă un cunoscător al artei, ai face bine să devii unul, iar dacă nu frecventezi pictorii și galeriile, cel puțin pe cele locale, ai face bine să începi de acum, fiindcă succesul picturii românești este într-o ascensiune formidabilă și s-ar putea să iți fie de folos câteva noțiuni care mai târziu te pot transforma fie într-un colecționar de artă, fie într-un investitor.
Matei Păcurar s-a născut în Arad și este absolvent al Colegiului de Arte Sabin Dragoi. Portofoliul și CV-ul artistului se compune organic și dezinvolt, fiind acompaniat de reușite, concursuri și olimpiade încă de pe băncile școlii. În 2014, chiar înainte de absolvirea liceului, artistul surprinde printr-o expoziție solo la Complexul Muzeal Arad, Sala Clio, numită „Contraste”. În prezent studiază pictura la UAD Cluj în cadrul Facultății de Arte Plastice. A avut ocazia să studieze și în Liège, Belgia în cadrul unui program Erasmus, loc în care a avut și o expoziție de grup. Tânărul Matei ne spune că experiența din Belgia l-a influențat pozitiv, deschizându-i noi orizonturi și susține că pe viitor intenționează să-și urmeze cursurile de masterat tot la Cluj, dorind să opteze iarăși, dacă se poate, pentru o bursă Erasmus, de această dată țintind spre un alt centru artistic, de pildă Berlin sau Barcelona.
Lucrările artistului sunt figurative și ilustrează prin aspecte ce țin de mimică și gestică. Redă volumul, stăpânește anatomia și evidențiază carnalul. Pe scurt, atitudini și ipostaze. În lucrările sale recente vedem că figurativul are tendințe de a se îmbina cu nonfigurativul, puțin câte puțin, făcând abstracție de la formele evidente, anatomice, Matei se îndreaptă spre altfel de obiecte, altfel de forme. Putem spune că se îndreaptă către un figurativ abstract.
Studiul la Cluj este un privilegiu nu doar pentru Matei Păcurar, ci pentru întreaga generație de artiști deoarece faimoasa „școală de la Cluj” a devenit un trend, un fenomen artistic cu care ne mândrim și peste hotare.
Huffington Post a lansat un volum oferind coordonatele geografice a orașelor cu cel mai mare potențial și influență artistică. Din clasamentul mondial al ”The Huffington Post”, vedem că orașul Cluj apare pe locul 3 după Delhi (India) și Bogotá (Columbia), fiind urmate de Istanbul (Turcia), Johannesburg (Africa de Sud), Singapore, Lagos (Nigeria), Beirut (Liban), Seoul (Coreea de Sud), San Juan (Puerto Rico), São Paulo (Brazilia), Vancouver (Canada).
Aceste fenomen artistic nu se datorează nicidecum hazardului. A fost nevoie de multă muncă pentru a se ajunge aici, de voci individuale, autentice, de tineri curajoși care au avut curajul iasă din țară și să expună pe un teren minat. A fost nevoie de un Mircea Cantor care să expună la MoMA, de un Adrian Ghenie care să expună la New York și de un „Plan B” care să evidențieze lucrările și potențialul tinerilor artiști români.
De Adrian Ghenie știm deja că este unul dintre cei mai faimoși și mediatizați pictori la ora actuală, mai nou un simbol al picturii românești. Știm deja că lucrările sale sunt vândute la prețuri exorbitante în toata lumea, sume care încep de la 9 milioane de dolari la casele de licitații, printre care Sotheby’s și Christie’s. Dar cam atât despre Ghenie!
Matei Păcurar își vinde tablourile, dar întrebarea oricui este „Cu cât? Tot cu prețuri astronomice, exorbitante?”
Pentru a trage o concluzie despre valoarea picturilor sale, vă lăsăm să cugetați asupra cuvintelor criticului de artă Pavel Șușară (cercetator la Institutul de Istorie a Artei al Academiei Române și președintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă): ”Pentru un anumit tablou poți să dai oricât! Pentru că nu se cumpară obiectul în sine, materialitatea lui, se cumpară mărturia pe care el o depune despre specia umană, despre felul în care ea s-a regăsit pe sine într-un anumit moment. E ca și cum ne-am cumpăra identitatea, conștiința de sine.„
Pictura la ora actuală, în Romania, stă mai bine ca niciodată, nu doar din punct de vedere al cotației și aprecierii financiare, ci și ca estetică prin autenticitate cromatică, compozițională și tematică. Astăzi nu se mai poartă peisajul, pictura în plein-air, ci mai degrabă pictura realizată indoor, în atelier sau în studio, experimentală sau nu. Generatia nouă de artiști contemporani nici măcar nu se mai omoară după pensulă, ei folosesc șpaclul, cuțitul, gletiera (vezi Gerhard Richeter), bucați de plastic sau chiar carduri de cumpărături. Ca și culoare, rămâne uleiul și acrylul, desigur, dar se vine cu o combinație de medium-uri și shake-uri cromatice, cu spray-uri, cu tehnica mixtă și alte ustensile improvizate, tocmai cu scopul de a reda și manipula efectele vizuale într-un mod aparte, dar mai ales textura.
În Arad, pe lângă Matei Păcurar, mai sunt vreo cinci artiști care sunt deja „cunoscuți” și care sunt demni de galeriile din afară, unii dintre ei trecând deja prin mâinile anumitor curatori de artă iar alții participând și la casele de licitații din țară sau online, din afară.
În galeria foto – lucrări din portofoliul tânărului Matei care vă invită la un moment de introspecție.
Notă: Redacția CriticArad își propune să ofere o sugestie particulară iubitorilor de artă sau potențialilor investitori, punându-vă la dispoziție cunoștințele specialiștilor în domeniu, oferindu-vă studiul de caz și de piață pentru cei care doresc să intre în posesia anumitor lucrări de artă sau în relație cu artiștii.
2 comentarii. Leave new
Felicitari Matei !
Ioan Sbârciu – sau declaratiile unui mascarici, mitoman stil Ruminika (aiurea, nimeni nu-l cunoaste peste ocean, Ghenie nu e inca critical acclaimed, un oportunist deocamdata, dar …). Susara e desuet, nu a prins valul contemporan international, a ramas la miticisme: http://www.romlit.ro/pre-apocalipse_now