LUMEA CA O VOMĂ sau GREAȚA VOIOASĂ A COTIDIANULUI (xxix)
DE LA NOTRE DAME DE PARIS, LA UNITED STATES CAPITOL OF WASHINGTON
sau DÂRDÂIALA DIN AJUN DE 20 IANUARIE
[UN PREAMBUL NECESAR. Îi asigur pe toții americanii și francezii de profunda mea simpatie. Aceeași prețuire o acord – de fapt – tuturor popoarelor lumii. Aceasta nu înseamnă că nu am dreptul (măcar moral) de a antipatiza anumite „personaje”… și de la noi și de aiurea… AUTORUL]
1. „(…) Dar năvalnic vuiet vine / De pe drum (…) Astfel tabăra se duce / Lălăind în chip avan (…) Parcă trece-adunătură / De tătari” [G. Coșbuc – „Iarna pe uliță”]
Dimineață devreme de 19 ianuarie. Noaptea a trecut cu greu în ecourile inconfundabile ale împerecherii mâțelor micro-cartierului din buricul Aradului. Azi, în zori de zi, norul negru și gros de ciori nu și-a mai onorat tradiția, deși e (încă) o iarnă confortabilă aici. Îmi amintesc de anii petrecuți în Anglia (în Kent… „județul”, nu țigările!…): n-am apucat nicio zăpadă mai de Doamne-ajută, nici măcar vreo ceață proverbială de-a lor; acum aflu că iarna i-a înșfăcat… cu fulgi cu tot! Mda, nici aici – la șesul panonic – nu mi-e rușine cu lipsa de vlagă a anotimpului hibernal. Deocamdată… E-he-he!, „(…) ou sont les neiges d’antan?”… de Cluj… (a Fracois Villon, salut!). Marți, nepoțica mea cea mică, Isabella britannica face 4 ani. Dar să lăsăm „afacerile domestice”… vine ziua de 20 ianuarie și toată prostimea lumii se pregătește de „Serbările galante”!…
2 Decembrie 1804. La Catedrala Notre Dame de Paris, Napoleon I (fostul corsican Buonaparte), după ce a fost „miruit” De Papa Pius al VII-lea, îi smulgea acestuia din urmă, coroana (replică a coroanei lui Carol cel Mare) și „și-o aplică”, personal, pe cap. Apoi, îi „trânte”, coroana corespunzătoare, Josephinei de Beauharnais… Asistența? Mai marii lumii de atunci!… Anotimpul? Iarna pariziană, i.e., cam „borșită”…
20 ianuarie 2025. La Capitoliul de la Washington (D.C.) are loc o ceremonie asemănătoare. Numa’ că acum protagonistul este Donald-Duck-Dick și e vorba de o „re-încoronare”. Nu cu coroană imperială (ca la încoRNOronatul Napoleon), nici măcar cu vreun sceptru (ca la Motanul Arpagic, „al nostru”); pur și simplu cu o mână pe Biblie, cu cealaltă ridicată, în fața Președintelui Curții Supreme de Justiție a Unchiului Sam (John Roberts). Având în vedere cine este „personajul” epocii noastre, tot un fel de imperator… e de mirare că, în harnașamentul „evenimentului”, lipsește taman icon-ul supra-puterii… Probabil că nu s-a găsit o coroană pătrată… Oricum ceremonia fastuoasă are loc în Rotondă și nu afară, pe treptele Capitoliului, din motive de iarnă aspră, aspră… comme d’habitude… pe Coasta de Est. Pe „cea” de Vest (California) a „pogorât” smoala cea fierbinte a Iadului!… Nu vor lipsi, nici aici, marii sacerdoți: Cardinalul Timothy Dolan, (Arhiepiscop de New-York), Pastorul Franklin Graham ( de la Samaritan’s Purse și Asociația Evanghelică „Billy Graham”), Rabinul Dr. Ari Berman, Imamul Husham Al-Husainy, Pastorul-senior Lorenzo Sewell, Reverendul-părinte Frank Mann… No Pope of Rome!… (concediu medical…).
„Cortegiul imperial” nu se va urni din loc, de la Capitoliu, înainte ca „Ex”-ul Joe Biden să rostească tradiționalul Farewell!. Apoi, cu cățel, cu purcel, vor pur(cel)ede spre Casa Albă, evident, nu în calești aurite, ci în limuzine de lux bine cuirasate… însoțite în pas alergător-sprințar de gorilele F.B.I.- ului și alte „lighioane”… Vor străbate, din nou, evident, Pennsylvania Avenue, „coafată” bine cu puzderia de gură-cască, care n-au avut destui bani să-și plătească un loc, mai tot de Doamne-ajută, la ceremonia transformată într-o bună afacere americănească…
Dinspre „partea asistenței”… față de întreaga tevatură făcută cu săptămâni înainte, acum se re-adeverește zicala „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul”…
2. Chiar așa, „Much Ado about Nothing”! sau „A da sfară în țară” [pardon, „în lume”!] (cuvântul „sfară” e cel corect, nu cel de „sfoară”…).
Deci, boieri dumneavoastră, cine participă la „Marea crăpelniță” („La Grande Bouffe” – vezi filmul…) de la „Serbările galante”? „That’s the Question!”. S-o luăm pe îndelete, mai ales că va trebui să vorbim și de românașii noștri…
- Grandomania americană? I-am văzut pe yankeii obișnuiți (= „America profundă”!) la ei acasă. Tradiția lor populară cere modestie, decență. Da, „ordinary people” (indiferent de culoarea pielii, religie, etnie, convingeri etc.) sunt oameni normali, își iubesc sincer țara, sunt ei cam „consumeriști” dar sunt deschiși și cu un auto-umor de invidiat! Parveniții peste noapte sunt, și „la ei”, ca peste tot, niște ipochimeni kitsch. Donald-Duck-Dick – bate toate recordurile la aroganță, cât o fi el de self-made-man (oare?) -: ținea ca la re-încoronarea sa să participe spuma spumelor planetei. N-a fost să fie… Nu vorbesc de lingăii din țările cu pantalonii rupți în cur, care sperau să intre în „grațiile” yankeului… Din Europa, din câte știu, doar premierul Giorgia Meloni (mai răsărită)… Frau Ursula… pass… tot „concediu medical”… Alți mari „simpatizanți” (e.g. Viktor Orban)… pass … Șefi de state și guverne europene… pass.. Nici nu era obiceiul la Casa Albă, da’ te pui cu Donald-Duck-Dick? Persoanele oficial invitate (normal, cf. protocolului) au fost cele din corpul diplomatic. Inclusiv ambasadorul român la Washington. Donald-Duck-Dick visa la prezența lui Xi of China (va veni doar vice-le!). De Putin, nici nu putea fi vorba (deși, noua prezidenție i-ar fi putut da „carte blanche”); oricum, se pare că va urma „une tete-a- tete” (în Elveția, Ungaria?…). Mai sunt, în lumea asta și alți regi și împărați, mari sultani, emiri, șeici etc. Dar…
- Donald-Duck-Dick trebuie să se mulțumească cu elita americană. Recte și în primul rând, „elita banului”… Nu este oare el un mare om de afaceri de succes? Iată, în „prima linie”, cei trei muschetari multi-miliardari: Elon Musk – the Big-Devil, Jeff Bezos, Mark Zuckerberg… Și alții… Ideea de bază este că proaspătul re-locatar la White House vrea să facă o mare afacere din re-instalarea sa la Biroul Oval. „Prețul” unui „bilet” de participare ajunge până la un milion de „In God we trust”. Se pleacă, cică, de la $-50.000. în sus… Vorba aia, „dai un ban da’, stai în față…”. Bașca, donațiile, cadourile și alte simboluri ale prea-plecăciunii… În funcție de „cotizație”, și participarea la „La Grande Bouffe”… La prețurile „mai modeste” – tarde venientibus ossa!… probabil, firimiturile (de la caviar)… Și totuși, mai vin și alți „mari”; oare „ăștia” cât or fi „dat”? Nu te duci la așa ceva cu deștu’… știți unde…
- Și totuși, unde sunt „românașii” noștri? Ei, da! Gică a lu’ Simion a fost ales (la Bruxelles) vicepreședinte al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Așadar, are un loc… „la resturi”! Întrebare de baraj – de unde a obținut cei 50.000. $? Cât despre Victor Ponta, din veniturile lui de persoană privată, de afaceri… Se pune problema? Cu siguranță, vor ronțăi resturile, clănțănind de frig, pe Pennsylvania Avenue… Resturile, rămase, dintre dinți, le vor scuipa acasă când (dacă?) vor reveni… Alți d’ai „noști”? Nu știm. În orice caz, Herr Klaus, Carmen despachetează!, Nu! El se află in Purgatorium, i.e., nici în lumea noastră, nici în cea „celestă”!, ca într-un fel de pre-Schengen, așteptând să „se decidă”… Ce?… Țața Leana? N-are destui bani pentru „așa ceva”! Călin-File-din-Poveste? Nici atât! Kremlinul, sau „ascunșii noștri” nu-i pot „deconta”!… Ca să nu mai punem la socoteală că „s-au făcut demersuri|”, dar „Mesia” a declinat cu demnitate patriotică-națională „invitația” (care?)…; căci nu se închină la nimeni… numa’ la poporul român care este binecuvântat de toată istoria sa! Ăl’ de Sus să primească! Și atunci, cine altcineva? Gavriloaia of Deva? O fi ea muiere de succes (oare unde?), o fi având ea lovele, dar nu le va strica pe apa sâmbetei, în plus, cu pioșenia ei nețărmurită, ce dracu’ să caute la Diavolul de Uncle Sam? Rămâne Șoșocoaia… Ea, nici vorbă, s-a auto-interzis public; dacă ajunge să intre pe teritoriul yankeu, cu siguranță „ăia” o vor lega și o vor trimite undeva prin străfundurile deșertice ale statului Utah, la vreun „așezământ” premergător mumificării… întru aducere aminte că numai Napoleon s-a crezut zeu!… Ai noștri, ca brazii, nu se vor rupe de furtuna yankee ce amenință să facă zob (economic) iubita noastră Europă… așteaptă… ce? demonstrațiile de protest (vorba aia, am făcut o nouă profesie din…)? Nu știu, se pare că ne vom lăsa „duși de vânt”… (gone with the wind!). Deci… nu „participăm”! Ne ajunge „parteneriatul strategic”…
3. În loc de „(…) tu quoque, mi fili Brute!”, „Et tu, Elon amice ”
Mulți yankei se întreabă dacă ( și mai ales, când?) Donad-Duck-Dick îl va dezavua pe Elon-the Big-Evil… Nu încap două săbii în aceeași teacă… Eu, personal, habar n-am. Dar urmează… când? Iarăși, habar n-am… Nefiind născut în U.S.A., sud-africanul n-are nici o șansă la „butoanele” de la Casa Albă. Dar puterea lui economică este uriașă și… mai ales disprețul lui față de Europa. Culmea, după ce a refuzat mai multe invitații la Forum-ul economic de la Davos (Elveția), anul acesta pare să fi „reconsiderat”! Cât despre Donald-Duck-Dick, el va fi prezent video, i.e., virtual. Eu, personal, cred că „întâlnirile” din stațiunea helvetică de super-lux au mai multă noimă decât cea de la Washington. Mulți care n-au catadixit să vină la Washington (mai ales, cei cu bani mulți, foarte mulți) vor fi prezenți „acolo”. Și nu pentru „schi”… Așijderea, oameni de stat (mai ales din „Bătrânul Continent”!) Alegerea lor este rațională. Ce va urma? Între Alpi, nu se vor lua decizii, dar se vor spune multor lucruri pe nume, în speță economic… Dar nu se pot lua decizii și atunci, ce? Măcar, vom vedea încotro merge lumea… Pentru noi, cei din „lumea a treia” a Europei, are relevanță… Dar să așteptăm: îl va „înjunghia” Brutus (alias Elon Musk) pe Trump (noul Caesar)? Ar face „un bine” tuturor! Glonțul la ureche n-a rezolvat problema, apoi mai rămâne pentru destui… unul la Kremlin, unul la Beijing, unul la Phenian. Gata, m-am „învârtit” de incitare la omor!… Nu am în vedere trecerea „ăstora” în neființă, ci simplu: „o scoatere din funcțiune” Ar fi posibil aș ceva?…
Categoric, nu! De ce? Pentru că vor „ei”! Evident, nu aceasta este soluția… Atunci care? Eu mă gândesc, cu umilință, la țara mea (nu cu „patriotardismele” acestor imbecili). Eu, oricum „mă duc”! (se pare, destul de curând…), Dar mă gândesc la cei ce rămân. Dacă Românica rămâne „prizonieră” vechilor metehne, atunci nu se rezolvă nimic! Ce naiba se va alege de noi? Să re-cădem în vechile metehne, în care, dacă ai bani destui, faci ce vrei? Să se închinăm în fața unor guru care știu ce vrem noi, dar – noi – nu conștientizăm? Repet, nu susțin nici un establishment, dar cei ce ne promit idoli falși nu merită nici măcar o flegmă aruncată – în scârbă – pe trotuar!
Deci, să așteptăm – cu umilință – vremea ce „vra” să vină…
Citește și
- ISTORIA E O CURVĂ IAR POLITICA, LUPANARUL EI (XXXVII)
- Mai multe articole ale autorului puteți citi AICI – Reportaje și AICI – Opinii
