Andrei Baciu și-a anunțat demisia din funcția de șef al CNAS printr-o postare pe rețelele sociale, motivând faptul că face un pas în spate dat fiindcă numele său apare în dosarul DNA al vaccinurilor.
„Am încredere deplină în actul de justiție, convins fiind că adevărul și dreptatea vor prevala”, acestea au fost câteva dintre cuvintele fostului șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Demisia vine în urma „nebuniei” din cadrul dosarului vaccinurilor, dar și la câteva zile după ce Marcel Ciolacu a cerut conducerii CNAS să „vină cu un sistem clar şi eficient de raportare a costurilor, premierul precizând că nu poţi avea un buget de 12 miliarde de euro pe an şi să nu ştii în timp real pe ce se duc banii”, informează news.ro.
În acest dosar a început urmărirea penală față de Florin Cîțu, Ioana Mihăilă și Vlad Voiculescu (candidat USR pentru europarlamentare).
Deși toate aceste nume au fost trase la răspundere cu o vizită pe la DNA, nu pare să fie afectate prea tare carierele lor:
Conform adevărul.ro, USR nu a luat nicio decizie nici în ceea ce privește retragerea lui Voiculescu de pe lista pentru europarlamentare, dar nici în ceea ce privește suspendarea sa de la șefia USR București, al cărui președinte este.
Și Florin Cîțu continuă să-și exercite mandatul de senator, în timp ce Ioana Mihăilă nu mai are nicio funcție publică.
Context
DNA anunța în urmă cu aproximativ o săptămână că Vlad Voiculescu a fost pus sub urmărire penală pentru abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu. În dosar este deja urmărit fostul premier Florin Cîțu. La DNA s-a prezentat, în cadrul aceluiași dosar și Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătății.
Procurorii spun că, deși dozele de vaccin contractate înainte de 1 ianuarie 2021 ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, cei trei oficiali români ar fi aprobat nejustificat o achiziție suplimentară de vaccinuri în valoare de un miliard de euro, cităm din romania.europalibera.org.
România a fost printre primele țări în care vaccinurile au fost accesibile în timpul pandemiei. Acest lucru s-a întâmplat grație unui acord încheiat de Comisia Europeană cu producătorul Pfizer, primul care a avut un vaccin aprobat în Uniunea Europeană, pe 21 decembrie 2020.
Strategia presupunea negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de populație, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
