Prizonierii în istorie (IV)

Prizonierii în istorie (IV)
Distribuie:
Mod ADHD - Activează-l ca punct de sprijin vizual pentru citit mai rapid și cu mai multă concentrare.

Crime în numele Domnului

Creștinii, adepții religiei iubirii, se luptau între ei cu o ferocitate de nînchipuit pe diferențe de credință, de interpretări diferite a textului sfânt, iar din războaiele purtate au rezultat numeroși prizonieri asupra cărora s-au aplicat pedepse care duceu până la uciderea ereticilor cu miile. Papa Inocențiu al III-lea a dezlănțuit „cruciada împotriva albignzilor”, contra catarilor din Languedoc (sud-vestul Franței de astăzi). În timpul expediției militare a cavalerilor lui Christos s-au înfăptuit numeroase crime în numele Domnului. În iulie 1209 în urma refuzului cetățenilor din Beziers de a-i preda pe presupușii eretici din mijlocul lor, Arnaud Amalric, legatul papal care îi conducea pe cruciați, l-a informat pe Inocențiu al III-lea că răzbunarea divină s-a dezlănțuit miraculos împotriva orașului:

„Oamenii noștri nu au cruțat pe nimeni, indiferent de rang, sex, și vârstă și au trecut prin sabie cam 20.000 de oameni (probabil cifră exagerată). Când un cruciat l-a întrebat în timpul masacrului cum să-i distingă  pe eretici de catolicii devotați, Arnaud a răspuns conform unui autor cistercian de mai târziu: „Omoară-i pe toți! Cu siguranță Domnul îi va recunoaște pe ai lui”.  

Puțin mai târziu, în 12 noiembrie, după ce cruciații au capturat orașul Lavaur, 400 de presupuși catari au fost arși pe un imens rug funerar construit pe o pajiște – probabil cea mai mare ardere în masă a ereticilor din Evul Mediu și probabil din toată istoria. (CristopherAndrew, Lumea secretă, p. 133)

Au trecut prin sabie pe toți apărătorii

Războaiele religioase purtate între catolici și protestanți în Europa secolului al XVI-lea au produs multe suferințe, creștinii care se luptau fiecare pentru propria confesiune nu acordau mila cerută a se practica de Christos însuși. Una dintre cele mai cunoscute personalități ale reformei, Ulrich Zvingli, a căzut prizonier în mâinile catolicilor învingători în bătălia de la Kappel, din 11 octombrie 1531. Soldații învingători  îl întreabă dacă vrea să se spovedească, el face semn că nu  și atunci unul dintr ei îi împlântă sabia în inimă  rostind cuvintele: „Mori atunci, eretic încăpățânat”. Apoi cadavrul este ciopârțit și dat pradă focului.  Este doar un episod individual al crimelor comise de ambele tabere asupra prizonierilor de război vinovați că aveau credințe diferite. 

Războiul civil din Anglia din timpul lui Oliver Cromwell a fost în mare parte un război religios, protestanții luptând împotriva catolicilor din Irlanda în scopul convertirii lor. Cromwell avea în rândurile armatei un corp de elită numit „Coastele de fier”, în care soldații erau recrutați în funcție de tinerețe, rezistență fizică și mai ales fanatism religios. Își făceau rugăciunile împreună dimineața și seara și intonau psalmi înainte de a porni la luptă. Fanatismul și cruzimea cu care luptau s-au manifestat din plin la asediul orașului irlandez Drogheda. În raportul asupra operației de cucerire Cromwell spune:

„Domnului i-a fost pe plac să binecuvânteze strădania noastră la Drogheda. După ce am pătruns în oraș am fost necruțători, cred că am trecut prin sabie toți apărătorii.”.

De fapt au fost ucise toate ființele aflate în cetate. Același lucru s-a întâmplat și cu alte orașe, care au fost toate zdrobite. Între 1652 și 1654 – a scris J. P. Prendercast – un călător ar fi putut străbate treizeci de mile fără să întâlnească picior de om”. 

Thomas Munzer este decapitat

Crime și distrugeri de o cruzime extremă s-au întâmplat și în Germania, în timpul războiului țărănesc condus de Thomas Munzer. Era un rzboi care avea cauze sociale și religioase. Un astfel de episod sângeros s-a întâmplat în orășelul Frankenhause, la 14 mai 1525. Fanatismul religios s-a văzut atunci când pe cer apăruse, înaintea bătăliei cu armata principilor, un spelndid curcubeu. Profetul Munzer era în culmea încântării: „Dumnezeul nostru a spus: În semn de împăcare voi arunca arcul meu în nori. Copii să nu mai pregetăm, Înainte”!

La ordinul conducătorului armata răsculaților înaintează din toate părțile spre armata care înconjoară orașul Frankenhausen. Pe sub brazi măcelul este necruțător, țăranii cad ciuruiți de săgeți, cei care scapă sunt străpunși de sulițele  și de spadele care le găuresc pieptul. Unii trec dincolo de liniile dușmane și aleargă să caute adăpost în oraș. Greșeală fatală pentru orașul Frankenhausen, care le dechide porțile: urmăritorii nu se mulțumesc să-i ucidă pe țărani, ei pustiesc tot orașul. Pe munte, țăranii numără cinci mii de morți. Sunt adunați șase sute de prizonieri care vor fi pedepsiți astfel încât să constituie un exemplu. Li se va tăia capul, ei stând în genunchi. Țestele zboară sub loviturile spadelor mari, ele se rostogolesc pe povârniș până la un râuleț limpede și sprinten care dintr-o dată își va schimba numele, ca și muntele.Blustrinne, jgheabul însângerat. Thomas Munzer este prins și decapitat. (Georges Blond, Furioșii Domnului, Editura Politică 1986, p 108)

Musulmanul îndurător

În cursul secolului al XVII-lea prizonierii din lumea creștină au fost pentru prima dată priviți ca și captivi ai statului, nu ca proprietate personală a celor care îi capturaseră, dar chiar și în această perioadă ei erau tratați cu multă cruzime, erau siliți să îndure privațiuni dureroase și erau supuși la numeroase umilințe, fiind folosiți în mine, la galere sau în practicarea diferitelor meserii.  

În schimb, în Imperiul Otoman prizonierii au continuat să fie tratați ca proprietate a învingătorului. În zona de graniță de la Livno, unde s-au ciocnit trupele otomane, venețiene și habsburgice, avem relatarea turcească a unei bătălii de la mijlocul secolului al XVII-lea care s-a terminat cu capturarea  a numeroși prizonieri creștini. Când victoriosul pașă a ordonat, cum era obiceiul, execuția părții lui de captivi, unul dintre proprii soldați a pledat pentru ca viața unui prizonier anume să fie cruțată. Cerându-i-se explicații, soldatul a spus:

„în timpul luptei i-am oferit acestui necredincios credința mea și i-am luat-o pe a lui. Am spus că suntem frați. Dacă îl ucid va merge în paradis cu religia mea și va fi vai și amar de bietul de mine”.  (Mark Mazower, Balcanii, de la sfârșitul Bizanțului până azi, Editura Humanitas, p 100)

Până spre începutul secolului al XX-lea prizonierii din lumea musulmană rămâneau în viață doar dacă erau vânduți ca robi pe piețele Orientului.

Prizonierii la galere, femeile în haremuri

În secolul al XVIII-lea, a început să fie general recunoscută ideea că scopul principal al deținerii captivilor, spre deosebire de întemnițarea obișnuită, era pur și simplu împiedicarea prizonierilor de război să se alăture din nou forțelor proprii și să ia  arma în mână. Desigur că în lumea africană și asiatică lucrurile stăteau cu totul altfel. Acolo unde persista sclavia, au continuat să fie luați sclavi, sau prizonierii aveau să fie pur și simplu omorâți, folosiți la galere, obiect de negociere, femeile ajungeau în haremuri, copiii erau educați ca soldați etc. Mulți dintre negri care au ajuns în America și au fost vânduți ca sclavi, erau de fapt prizonieri de război. Dar și europenii, oricât de mult conștientizau dreptul la existență a ființei umane, indiferent de starea în care aceasta se afla într-un moment dat, au continuat să facă abuzuri chiar dacă nu la nivelul de mai înainte. 

„Gaura neagră” din fortul Wiliam

La izbucnirea Războiului de Șapte Ani (1756-1763), nababul din Bengal, Siraj-ud-Daula, a atacat colonia britanică din Calcuta, luând între 80-150 de prizonieri britanici încarcerați în ceea ce a ajuns să fie cunoscut drept „Gaura neagră” din fortul William. Surse contemporane vorbeau despre 146 de prizonieri, dintre care cei mai mulți au murit asfixiați. Este probabil ca numărul să fi fost mai mic, dar nu încape îndoială că o mare parte dintre ei au murit. „Vara era la apogeu iar gaura era o celulă de numai patru metri pe cinci metri și jumătate”. (Niall Ferguson, Imperiul. Cum a creat Mare Britanie lumea modernă, Edit. Polirom 2018, p 51)

Umanitatea lui Frederik cel Mare

În timpul aceluiași război, de data aceasta în Europa, s-a întâlnit un tratament cu totul deosebit al prizonierilor de război aparținând aceluiași neam. Astfel, Frederik cel Mare, regele Prusiei, îi convinge pe cei 14 mii de prizonieri luați din rândul trupelor saxone să se înroleze în armata sa, motivând că era mai ieftin așa decât să-i hrănească și să-i țină prizonieri, nemaivorbind de faptul că trupele sale se înmulțeau cu soldați tenaci și curajoși (Magazin istoric, octombrie 2019)  

Tot regele Frederik a avut grijă ca prizonierii, în număr de 5000, luați în urma bătăliei de la Rossbach, din 1757, să fie bine tratați și i-a invitat pe ofițeri la masa lui: „Domnilor, le spune,  scuzându-se pentru frugalitatea tratației, nu vă așteptam atât de devreme și într-un număr atât de mare”. (Magazin istoric, noiembrie 2020, p. 65)

Europenii au săvârșit și ei crime, cu caracter de genocid în timpul cuceririi Americilor, în luptele purtate cu băștinașii numiți indieni. Au procedat fără milă ucigând și războinici dar și femei și copii pentru a face loc colonizatorilor. Despre toate acestea, în episodul următor. 


Foto: rol ilustrativ / sursa: Google


Vezi și:



 

Categorie: Cultură, Istorie
Etichete: prizonieri de război, Prizonierii în istorie, războaie
Distribuie:
Articolul anterior
Portret de autor într-o epocă dinamică
Articolul următor
CRITIC GUEST Gabriela Feceoru: „Mă simt ca o navă naufragiată”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează acest câmp
Completează acest câmp
Te rog să introduci o adresă de email validă.

ULTIMELE ȘTIRI

Calendarul etapelor şi acţiunilor pentru stabilirea cifrei de şcolarizare în învăţământul liceal tehnologic dual şi liceal tehnologic de stat, pentru anul şcolar 2027-2028

0
 A intrat în vigoare Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 5.959/2026 privind aprobarea Calendarului etapelor și acțiunilor pentru stabilirea cifrei de școlarizare în învățământul liceal tehnologic dual și liceal tehnologic, de stat și particular, pentru anul școlar 2027-2028. Acest Ordin al Ministrului Educației este postat pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Arad (isjarad.ro/elevi si parinti/ sectiunea ”INVATAMANT PROFESIONAL ȘI TEHNIC”) și conține modelele de solicitare de școlarizare clase de învățământ liceal tehnologic dual şi învățământ liceal tehnologic, în parteneriat cu unitățile școlare de învățământ profesional și tehnic. Astfel, operatorii economici interesați transmit, după ce au convenit în prealabil cu unitățile de…

Aradul în buletinul de presă al Poliției | Unul și-a agresat soția și copiii minori, altul și-a lovit vecinul de palier

0
Violență domestică și ordine de protecție Polițiștii Secției 8 Rurală Săvârșin au fost sesizați, la data de 18 noiembrie 2026, despre un scandal într-o familie din Vărădia de Mureș. Din cercetări, s-a stabilit că un bărbat de 35 de ani, din localitate, și-ar fi agresat soția și doi copii minori. În baza probatoriului administrat, bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore. Împotriva sa a fost emis un ordin de protecție provizoriu. Un alt ordin de protecție a fost emis de polițiștii Biroului de Ordine Publică, pe numele unui bărbat de 28 de ani, din județul Vaslui, care și-ar fi…

VIDEO Grupare de trafic de persoane și proxenetism, destructurată de DIICOT | Percheziții simultane în România, Germania, Irlanda și Regatul Unit

0
Joi, 19 noiembrie 2026, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate – Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane, au pus în aplicare 21 de mandate de percheziție domiciliară și 21 de mandate de aducere, pe raza municipiului București și a județelor Ilfov și Teleorman, într-o cauză privind săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și proxenetism. Simultan, s-au efectuat 6 percheziții domiciliare pe teritoriul Germaniei, al Irlandei și al Reagtului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de…

GALERIE FOTO Sute de oi ucise de animale sălbatice la Mândruloc | Bilanțul invocat: 310 oi dispărute, dintre care 237 de cadavre au fost găsite înecate în Mureș și incinerate

0
Conform informațiilor obținute, incidentul a avut loc duminică noaptea, la Mândruloc – comuna Vladimirescu. Oile au fost atacate de animale sălbatice – șacali și/sau lupi, în acest moment nu a fost confirmat. Hăituite și mușcate, au intrat în râul Mureș unde s-au înecat. Bilanțul invocat: 310 oi dispărute, 237 de oi găsite ucise. În cursul zilei de luni au fost anunțate autoritățile și cadavrele animalelor au fost scoase din apele Mureșului și incinerate. Problema nu ar fi una izolată, atacurile animalelor sălbatice (lupi și șacali) afectează mai multe zone din apropierea râului Mureș, pe raza comunelor Vladimirescu, Fântânele și Frumușeni.…

Depozitul de deșeuri „marca Mambo” din Sânnicolaul Mic crește de la un proces-verbal la altul! Termenul-limită al Gărzii de Mediu – ignorat, iar locul – populat

0
La patru luni după ce Garda de Mediu a dispus salubrizarea, depozitul ilegal de deșeuri din Sânnicolaul Mic e mai mare, nu mai mic. Pe cele aproximativ 9 hectare de la ieșirea spre Fântânele – terenul pe care l-am documentat în martie în legătură cu dosarul penal al lui Costea Gheorghe Marius, zis „Mambo” –, comisarii au găsit pe 18 noiembrie mai multe gunoaie decât în iulie și oameni care locuiesc într-o baracă improvizată chiar în mijlocul lor. Cazul confirmă ce arată întreaga noastră campanie de presă din acest an: amenzile, termenele și recontroalele nu opresc depozitările ilegale de deșeuri…

Prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, sărbătorită de CONAF la Arad

0
CONAF: România recunoaște prin lege contribuția antreprenoriatului feminin. Ce urmează pentru femeile antreprenor? Prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, sărbătorită de CONAF la Arad prin Forumul „De Vocație Antreprenoare”, pe 19 noiembrie. România marchează, pe 19 noiembrie 2026, prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, după instituirea acesteia prin lege. Cu această ocazie, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin — CONAF organizează la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad, de la 15:00, Forumul Național „De Vocație Antreprenoare”, subliniind atât contribuția femeilor care construiesc afaceri, cât și condițiile în care acestea pot investi, crea locuri de muncă și dezvolta companii. Recunoașterea națională a…
Krak
DE LA ACELAȘI AUTOR

Paradoxul evreului antinazist | Salomon Morel acuzat de crime împotriva nemților

0
Schimbarea regimului comunist din Polonia la debutul anilor 90 ai secolului trecut a constituit și o reinterpretare a istoriei recente a statului care fusese destructurat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial și în care s-au înregistrat enorm de multe victime ca efect al măsurilor antisemite luate de germani. Pe teritoriul polonez au fost construite și cele mai mari lagăre de exterminare, cel mai important, cu o reputație funestă, fiind Auschwitz, unde au fost omorâte și incinerate 1,5 milioane de persoane. Unul dintre cei care și-au pierdut familia și prietenii a fost Salomon Morel, el a asistat la uciderea…

Paradoxul Winston Churchill

0
De la înrăit anticomunist la pro Stalin interesat și apoi dușman al URSS Winston Churchill a fost fără îndoială una dintre cele mai importante peronalități mondiale ale secolului al XX-lea. Lordul englez a deținut funcții importante în imperiul care deținea un sfert din lume, de la lord al amiralității, la cea de prim minstru deținută în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, cu rol decisiv în salvarea Insulelor Britanice. Originea nobiliară l-a plasat la dreapta politicii vremii sale și s-a manifestat încă din tinerețe împotriva curentelor de stânga. Însă Churchill s-a dovedit și un om deosebit de pragmatic făcând…

Paradoxul Ioan Slavici | Prozatorul și luptătorul naționalist întemnițat și de unguri și de români!

0
Cel mai cunoscut prozator originar din Arad, clasic al literaturii române, om de cultură și militant naționalist este Ioan Slavici. Prin romanele, schițele, memoriile, articolele de presă el s-a dovedit a fi un promotor al limbii și culturii poporului în sânul căruia s-a născut, susținând în același timp unitatea spirituală a românilor de pretutindeni. Chiar prietenia lui cu bucovineanul Mihai Eminescu și cu munteanul Ion Luca Caragiale dovedesc acest lucru. Este binecunoscută activitatea lui în apărarea și promovarea culturii naționale românești din Transilvania în timpul dualismului austro-ungar. Din acest motiv la 25 aprilie 1888, la al cincilea proces de presă…

Cecitatea dictatorilor

0
Dictatorii au lăsat dâre groase și lungi în istorie, provocând la reflecție și dezbatere pe aceia care vor să înțeleagă mecanismele care i-au determinat să aleagă soluții dezastruoase, în total dezacord cu realitatea existentă. Mai ales, în momentele decisive, în care era vorba nu doar de pierderea puterii ci chiar a vieții, au ales total greșit, dând dovadă de cecitate politică. Dar, să exemplificăm prin trei personaje, foarte cunoscute din istoria Europei, dictatori din epoci diferite, care prin indiferența, cecitatea, autosuficiența lor și-au provocat chiar moartea, dincolo de dispariția sistemului lor de putere. Între cele trei personaje sunt multe asemănări…

Despre Iugoslavia, cu regrete târzii

1 comentariu
De ce Iugoslavia a avut un sfârșit atât de tumultuos și violent? Încercăm să răspundem pornind de la originea fenomenelor distructive, perturbatoare care au format caracterele oamenilor, de la interferențele culturale ocazionale și de durată, de la interesele dinafara regiunii care au întreținut conflictele. Pentru celebrul istoric Arnold Toynbee era evident că sursa conflictului se află înafara regiunii: „Introducerea formulei occidentale (a principiului naționalismului) printre acești oameni -scria el în 1922 – a dus la masacru (…) Asemenea masacre nu sunt decât forma extremă a luptei naționale dintre vecini reciproc indispensabili, instigați de această idee vestică fatală”. Ideea națională, devenită…

Prizonierii în istorie (IX)

0
Prizonierii din războaiele civile Un capitol aparte al acestui serial am dedicat tratamentului aplicat luptătorilor capturați în cursul războaielor civile, care au avut loc în Europa, începând cu epoca modernă, până după Primul Război Mondial. Prizonierii din războaiele civile nu erau apărați de nici un fel de reglementări, ei fiind considerați înafara legii, trădători, de către fiecare tabără și, prin urmare, li se putea aplica orice tratament, care a variat însă mult, în funcție de umanismul celor implicați, sau dimpotrivă de ura de care erau animați beligeranții. Războaiele cu un puternic conținut ideologic au fost cu atât mai crude. Au…
Wise
Articolul următor Ilie Bolojan, chemat la audieri de DNA în dosarul lui Fănel Bogos Apasă aici pentru a citi
Secret Link