[Profile în câteva linii] CORNELIU PĂDUREAN

corneliu padurean
Distribuie:

Era în octombrie 2000, când, după un profesorat în învățământul preuniversitar (1977-1989) și inspector școlar (1989-2000), cadru didactic asociat la UVVG (1993-2000), CORNELIU PĂDUREAN opta pentru Facultatea de teologie din cadrul Universității „Aurel Vlaicu”, iar din anul 2004, timp de două decenii, la început, lector universitar, doctor în istorie din anul 2002, apoi conferențiar și profesor universitar (din 2008), la Facultatea de științe umaniste și sociale, a aceleiași instituții arădene de învățământ superior. 


Șef de catedră, director de departament și director al Școlii doctorale (după abilitarea sa, la Universitatea din Oradea, în calitate de conducător de doctorat, în anul 2017), CORNELIU PĂDUREAN s-a impus, în primul rând, ca „DASCĂL” de EXCEPȚIE dar și ca FOARTE BUN ORGANIZATOR al celor 23 de Conferințe științifice naționale și internaționale ale cadrelor didactice și ale studenților.

A condus, ca director, 3 Granturi CNCSIS, având ca tematică, demografia istorică și identitatea confesională. De fapt, demografia a reprezentat continuu opțiunea demersurilor sale științifice, dublată însă, de o preocupare profundă privind rolul Aradului în cadrul mișcării naționale a românilor din Transilvania. CORNELIU PĂDUREAN s-a impus ca ISTORIC prin cărțile sale, ca autor unic (4) sau scrise, în colaborare cu alți cercetători (4), dar și în calitate de coordonator al unor volume științifice (14), precum și ca autor a peste 70 de studii și articole publicate în reviste din țară și din străinătate. 

A înființat, în anul 2008, Asociația „Ștefan Cicio-Pop” (căruia i-a dedicat consistente contribuții științifice, precum și unul  din cele trei proiecte finanțate de CJA, prin Centrul Cultural Județean) și doi ani, mai târziu, îl regăsim în Asociația Pârnăvenilor. De fapt istoria Aradului a constituit una din marile iubiri științifice ale lui CORNELIU PĂDUREAN, căreia i s-a dedicat, cu devoțiune, decenii de-a rândul, impunându-se prin contribuții prestigioase. 

Având în vedere cele 4 cărți, pe care le-am publicat la Editura Academiei Române, directorul acesteia, scriitorul și academicianul Dumitru Radu Popescu, mi-a solicitat publicarea unei cărți, în anul centenar, despre contribuția Aradului la înfăptuirea Marii Uniri. Considerându-l pe CORNELIU PĂDUREAN cel mai avizat istoric arădean în domeniu, i-am propus o colaborare și am semnat împreună cartea „Aradul și Marea Unire. Repere iconografice” (Editura Academiei Române, 2018), el abordând tema ca istoric („Aradul, scurtă istorie”, „Acțiuni politice arădene în anii dualismului austro-ungar”, „Aradul în anul 1918”, eu, referindu-mă la „Teatrul, tribună de rostire a sentimentelor naționale”, „Instituții și structuri instituționale”, „Reviste”, „Turnee teatrale cu valoare de simbol” și împreună semnând capitolul „Personalități”. Este o carte necesară și utilă, ce se adresează nu neapărat unui public avizat, ci în mod sigur, unui cititor, ce dorește să se informeze, printr-o abordare sintetică, deopotrivă, prin cuvânt și imagine, cu privire la un capitol de larg interes, privind Marea Unire.

Dar dincolo de cărți și studii, în care excelează ISTORICUL, de îndrumătoare metodice, în care identificăm PROFESORUL cu VOCAȚIE, deslușim omul CORNELIU PĂDUREAN: LABORIOS, ASIDUU, TENACE, ELEGANT în relațiile cu ceilalți, manifestând un adevărat CULT al PRIETENIEI și asumându-și, cred, cu îndreptățită mândrie, calitatea rară de MENTOR, relevată prin volumul omagial „Societate, cultură, demografie” (2023), o admirabilă inițiativă a celui mai strălucit dintre elevii săi, academicianul IOAN BOLOVAN, director al Institutului de istorie „George Barițiu” al Academiei Române. 

Întotdeauna apropiat de cei doi copii, ALINA și ALEXANDRU, în calitate de tată, CORNELIU PĂDUREAN le-a urmărit, cu dedicare, „devenirea” ca personalități de prestigiu în domeniul lor de activitate. Nu doresc să închei aceste rânduri, fără să subliniez că, răsfoind imaginile publice ale lui CORNELIU PĂDUREAN, privesc multele fotografii cu cele două nepoate, pe care le îmbrățișează cu imensă iubire și delicatețe, fotografii „postate” în spațiu virtual, nu doar ca tablouri de familie, ci ca posibile PROFESIUNI DE CREDINȚĂ pentru prezent și pentru viitor.



 

Categorie: Opinii
Etichete: Corneliu Pădurean, istoric, Profile în câteva „linii”
Distribuie:
Articolul anterior
[CRITIC GUEST] Alexandru Cuibus: „Suspinul maurului în Alahambra”
Articolul următor
GREAȚA VOIOASĂ A COTIDIANULUI (1)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie

virgil florea

UNIUNEA ISLAMICĂ EUROPEANĂ

Ce titlu de articol mai e și ăsta? N-am auzit de așa ceva. Cel mult știm despre Uniunea Europeană, cea cu 27 state și alte câteva pe lista de așteptare.…
ilica anton

CRITICĂ DE CORDIALITATE POETICĂ

Plecarea lui Nicolae Manolescu, unul din cei patru mari critici ai literaturii române, a scormonit teoria scrisului pentru clarificări privind „critica literară”. Titu Maiorescu emitea întâiul o fermă opinie despre…
virgil florea

AM SUPRAVIEȚUIT…

AM SUPRAVIEȚUIT… Și de data asta. La fel ca în anii trecuți, tot fără dureri. Probabil anestezicul a fost suficient de bine calculat astfel încât noi cu toții să nu…
lizica mihut large

AUTORI ȘI SCRIITORI  

Aradul este, probabil, unul dintre orașele României cu cei mai mulți autointitulați SCRIITORI, confuzia evidentă fiind între aceștia și AUTORII cărților, fie de poezie/ proză/ critică și istorie literară/ literatură…
anton ilica

CE-AM MAI CĂUTAT EU LA JUDECĂTORIE?

Agentul de circulație, Andrei Alb, de la Poliția Ineu, mi-a întocmit Proces – Verbal de contravenție pentru viteza de 167 Km/ oră, pentru care mi s-a suspendat dreptul de a…
bibart coldea pr large

Cui îi e frică de umbra lui Coldea la Arad?

Undeva în Vlaicu, într-un bloc cu patru etaje, vis-a-vis de Eternitatea, conform legendelor există o „bibliotecă” cu vreo mie de dosare. Este un apartament închiriat, în care Coldea și-a depozitat…
virgil florea

TEAMA DE ADEVĂR

Noi, oamenii, avem multe și diferite temeri. Una pe care o socotim a fi cea mai mare este teama de moarte. Nu atât pentru moartea în sine cât pentru ce…