Ared
savu popa

[CARTEA SĂPTĂMÂNII] Savu Popa: „Arborele îndoielii”

Arborele îndoielii este un volum de proză scurtă semnat de Savu Popa (cunoscut mai degrabă ca poet), publicat în 2025 la Editura pentru Artă și Literatură, în colecția Violet. În esență, el adună o serie de povestiri ce par desprinse dintr-un univers care nu respectă granițele clasice ale timpului și spațiului, ci explorează intersecția dintre cotidian și fantastic, punând în discuție natura prezentului și mecanismele interne ale percepției umane. Cartea nu urmează o narațiune lineară unică, ci este compusă din texte autonome, fiecare cu propria identitate și temă, dar unite printr-un spirit comun: îndoiala ca punct de plecare al…
0
mircea pora

[CRITIC GUEST] Mircea Pora: „Ruga”

Mircea Pora s-a născut la 4 iunie 1944, în comuna Topolovățul-Mare (Timiș). După încheierea cursurilor liceale, în București, a absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1970). Debutează publicistic cu proză scurtă în revista „Orizont” (1983). Debutul editorial are loc în 1985, în volumul colectiv Drumul cel mare (Ed. Facla), în care publică proza „Biblioteca Antiqua”. A publicat, de atunci, peste 10 volume de proză scurtă și publicistică. Colaborează la revistele „Orizont”, „Vatra”, „Helion”, „Forum studențesc”, „Aradul literar”, „Tribuna” ș.a. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. PIȚU BACSI Deceniul al șaptelea al secolului trecut, partea de…
1 comentariu
sorin smărăndescu

[CRITIC GUEST] Sorin Smărăndescu: „Nocturn”

Sorin Smărăndescu (n. 1971, Timișoara) a debutat în 1995 cu un grupaj poetic în „Suplimentul de marţi”, săptămânal cultural al cotidianului „Realitatea bănăţeană” (Timişoara), coordonat de Viorel Marineasa. A publicat trei volume, două de poezii şi unul de proză scurtă: De vorbă cu Su(s)pusul (poezii, 2000, Editura Eubeea & Fundaţia Culturală Orient latin, Timişoara), blurat (poezii, 2011, Editura Brumar, Timişoara) şi reverse motion (proză scurtă, 2011, Editura Eubeea, Timişoara). De asemenea, s-a remarcat cu apariții de poezie și proză scurtă într-o serie de publicații: „Realitatea Bănăţeană” (Timişoara), „Curierul literar şi artistic: Curierul de Vâlcea” (Râmnicu-Vâlcea), „Luceafărul” (Bucureşti), „Convorbiri literare”…
0
eugenia crainic

[CRITIC GUEST] Eugenia Crainic: „Ioană dragă!”

Eugenia Crainic, născută în Arad, în anul 1972, este în primul rând ziaristă. Absolventă de Drept și Litere, a preferat jurnalismul oricărei alte profesii, practicându-l în mod constant din 1993 și până în 2008 (ziaristă la cotidianul Adevărul de Arad, ulterior membră fondatoare a cotidianului Observator arădean, realizatoare de emisiuni live la postul local de televiziune Info TV etc.). Scrisul i-a intrat însă în sânge. Autoare de blog, autoare de texte pentru revista on-line Catchy, este și autoare de povestiri scurte polițiste și mystery & thriller (premiată la Festivalul Național de Literatură mystery & thriller – Râșnov 2012 –…
1 comentariu
toamna

[PROZĂ SCURTĂ] Toamna

    Scrum, descompunere carnală– asta vedea în frunza maronie strivită de pantoful ei. Pășea încet pe aleea umedă și privea uneori în urma sa gândindu-se  că și ființa  ei începea să fie uscățivă. Se uita la ramurile înnegrite ale copaciilor și îi era frică de toamna din sufletul ei. Continua să meargă lăsându-și ghetele să fie stropite de un pământ moale ce tremura sub greutatea pașilor ei. După un timp se opri brusc. Își ridică privirea înspre cer unde coroane voluptoase de copacii se vedeau precum niște puncte de culoare maronie, galbenă, portocalie, uneori chiar verde, puncte care…
1 comentariu
de vrei să mori

[PROZĂ SCURTĂ] Nici moartea n-are copii. De ce să-i trebuiască?

  Somnul este o distanţare faţă de lume, universul e prea departe ca să-l mai cuprindem şi de oboseală devenim saturaţi până când trezirea ne readuce la o poveste, îndeosebi falsă, care ne place sau ne plictiseşte prin familiaritatea pe care vrem să o depăşim dar nu ştim cum. Iliescoi încerca orice, se trăgea de părul de la perciuni, se piţiga din când în când, înjura în gând, îşi reamintea clipele nefericite din viaţă, parcă şofa şi nu dorea să adoarmă, traseul este obligatoriu să fie menţinut, a primit un copil. Urmau multe serpentine, curbe şi drumuri drepte, constante,…
0
de vrei să mori

[PROZĂ SCURTĂ] Pauză o săptămână, sau mai mult…

  Ielena Esca se învârtea prin birou furioasă. Era o femeie demnă, matură, serioasă. Tropotea serios, tocurile gâsind oprelişti la fiecare pas deschis peste parchetul melaminat şi bine lăcuit. Conform dorinţelor ei. Totul, în juru-i era croit după voinţa caracteristică. Nimic nu era lăsat la alandala. La birou, în casă ori în afara lor. Nici măcar buclele, ondulate metodic în fiecare seară şi precis dimineţile, când, cârlionţii erau obligaţi, n-aveau altă şansă, să fie impari în partea dreaptă, cinci de regulă, şi pari în partea stângă, şase, şese cum îi plăcea să spună de n-o auzea nimeni, distrându-se că…
0
de vrei să mori

[PROZĂ SCURTĂ] Libertate sau nani

  Ca să apreciezi succesul trebuie să te umileşti, măcar la început, te înjoseşti dacă n-ai un unchi evreu, bogat, avut să fie. Ca să aprecieze ceilalţi succesul pe care-l ai este la fel de indicat să dezintegrezi, umileşti ce te înconjoară! Două clişee hiperbanale după care se conduc şi cei cu un minim dram de inteligenţă. Doar, nimeni nu a excrementat mai tare ca tine, până să te-ajungi. Mâinile cu care ai înotat prin anale mustite le speli schizofrenic şi le catifelezi cu emulsii cremoase impregnate de uitare. Dacă ai conştiinţă! De nu, rămâi acelaşi adorabil anonim. Asta-i…
0
de vrei să mori

[PROZĂ SCURTĂ] În parc

    Toamna merge mână-în-mână cu iarna. Sau cu vara. Depinde de unde priveşti. Din prima cascadă ce-ţi umple umerii cu apă sau din cea de-a doua care trebuie să vină de vreme ce nu te-a cuprins. Şi astă toamnă-i caldă, blândă, senzuală ca un adolescent-matur cuprins de neliniştile facerii. O trecere molcomă, leneşă, fără prea mari salturi. Când natura nu se prea revoltă şi propune aceleaşi construcţii naive. În acea toamnă liniştită, cum v-aţi dat seama până acum, băncile din parcuri se bălăngăneau trecute de prima tinereţe, iar leagănele stăteau fixate de tineri. Văzusem adolescenţi ce formau mici…
0
de vrei să mori

[PROZĂ SCURTĂ] Şi morţii se împuşcă, nu-i aşa?

    Lumii îi e teamă de moarte, îi e frică de ceea ce nu înţelege, nu are cum să cunoască. A găsit soluţia misterului prin legende şi mituri, prefabricate şi aranjate după pofta inimii sau, mai degrabă, după interesele urmărite. Ironia sorţii, recompensarea cu alte vieţi făcută de inteligenţa religioasă, fără sens, care demonstrează explicit că nu cunoaşte moartea ci numai aşteptările fenomenului! Moartea nu există! E minciuna banală a superficialităţii! Totuşi, în ziua în care moartea va deveni cu adevărat reală, atunci întregul univers se va comprima, se va stinge. Într-o zi de toamnă, mai degrabă caldă…
0
de vrei să mori

[PROZĂ SCURTĂ] Vrei să fim prieteni?

    Judecătorii sunt cei mai singuri oameni de pe pământ. Împart atâta dreptate încât rămân numai cu judecata proprie. Alterată sau dimpotrivă. N-am spus nimic direct despre paranoia. În general, oamenii care dau sfaturi rămân fără prieteni. Iar prietenii acceptă insinuările comportamentale etice sau morale doar dacă nu-i privesc. Îl chema Gogu Golitu şi avea încredere în oameni, mai ales în femeia tipică ideală ce avea pielea ca faianţa lucioasă din bucătăria curată şi era tăcută, păşind printre aromele proaspete de mâncare domoală, cotidian gătită, evitând certurile violent-domestice inerente orelor târzii în care se întoarce el acasă, cu…
2 comentarii
de vrei să mori

[PROZĂ SCURTĂ] De vrei să mori, mori, de vrei să trăieşti, tot mori

  Din Maramureş în Deltă S-a ascuns de cunoscuţi pornind de la o idee falsă de eliberare. A lăsat în urmă ceea ce nu avusese. A întredeschis ochii într-o seară în oraşul în care crescuse şi realizase că-i singur. Nu era căsătorit, părinţii i-au murit demult, neamurile făcând toate demersurile necesare ca să-l dezmoştenească şi nu se opusese, dimpotrivă, le-a evitat cu eleganţă, acceptând actele juridice cinice: părinţii îşi vindeau formal proprietăţile unui copil, fraţii luau declaraţii de renunţare la moştenire de la propriile surori, fraţi, profitând de agonia bolilor din ultimele luni de viaţă, a dezmembrărilor familare, orice,…
2 comentarii
regis roman - „fă ca mine”

[PROZĂ SCURTĂ] Uitarea

    Oamenii de jos sunt detestabili. O periferie săracă, blatară, murdară. Fraierii societăţii, faţă de care nu există considerare, într-un simbol licenţiat nerecunoscut nici măcar de către comuniştii cu faţă umană. N-au aşa ceva! Merită dispreţul clasei medii. A celor ce o duc bine pe baza sclavilor voluntari. Paradoxal, însă, fraierii sunt cu adevărat liberi. În gândire şi sentimente. Chiar de sunt puţine, contează existenţa lor axiomatică, certă, deplină. Aici se naşte desăvârşirea, nu în altă parte prin depăţirea stărilor de îndoială, nemulţumire, incertitudine. Puţine lucruri sunt în stare să-i destabilizeze. Dispreţul la adresa lor, în niciun caz.…
0
în rai nu există maro

[PROZĂ SCURTĂ] În Rai nu există maro, poate umezeală

  Când o femeie tace, ascult-o! –  Mă Boule! Măăă… auzi ce zic? Golescu privea cerul cu mânie şi i se adresa. Nu era ţipenie pe acolo, prin bolta înaltă, nu era un motiv suficient de furie doar frustrare că era prea senin. Nu zărea nimic, plictisit de minutele risipite-n van, nici măcar câteva ciori oportuniste, vulturi înfometaţi, rândunici ciupelite ori vrăbioare adormite, ce să caute în văzduhul uscat, pustiu şi fierbinte, soarele-şi făcea de cap fără nicio umbră sau ruşine. De căldură transpira şi se-ntărea apretat cu propria umiditate iar orice protest devenea hilar, până şi vorbele i…
2 comentarii
Krak
Bodyguard Elite
veterinar arad
Bodyguard Elite
Secret Link