Andrada Radu s-a născut la Oradea, în 1990, și a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, promoția 2013. Profesează ca avocat, în cadrul Baroului Bihor, și ca traducător autorizat de limba engleză. A debutat în 2025, în revista Familia.
Polara
Mă agăț de viață de tine de
bara din cabina de duș
de pe o calotă sar pe alta
urs polar cu blana de ipsos mă
sfarm în cascade mă aștepți mă
cuprinzi ca nimeni altul căci știi
tot ce învățăm e amintire uitată
se întoarce la noi se uită-mprejur
ne recunoaștem.
Ziua de dinaintea uitării
Stele de cuptor
căldură mare
mon cher, să ne-aruncăm
pe spate şi să cădem
în cer
s-aterizăm
pe-o planetă pitică
satelitul ochiului
drept te-aş privi
de departe
cum te-am privit atunci
zoooom pe coridorul infinit
s-a sfârşit
când mi-ai strigat
bună ziua
de dinaintea uitării.
Indigo
Îmi ziceai că văd prin tine
dar eu nu vedeam
eu curgeam indigo
din albia ochilor tăi
prăpăstii infinite
galaxii necucerite
eu nu vedeam
decât aripa irisului
libelulă frântă în
descrescendo
cuiul în care mi-ai agățat
inima
eu nu vedeam.
Monahală
Capu-mi o grădină din curtea unei mănăstiri
mișună maicile printre trandafiri
în biserică se calcă enoriașii-n picioare
un sugar invizibil plânge-n difuzoare
Doamne miluiește
Doamne miluiește
Doamne miluiește
Pun un pomelnic cu noi amândoi
ne-atingem pe spatele genunchilor goi
îmi lipesc falangeta de-un sfânt scorojit
zidul de sub el se sfarmă-ngrijit
Doamne miluiește
Doamne miluiește
Doamne miluiește
Mă-ntind spre ferestre și m-agăț de icoane
becuri-lumânări și candele goale
nu mai am aer să trag în plămâni
simt în tămâie suspin de păgâni
Doamne miluiește
Doamne miluiește
Doamne miluiește
Marie Maică Sfântă
cea neprihănită și neacoperită
ia-mă în brațe lângă Orfeu.
Fermentație
E bine ș-așa
să fermentăm ca două boabe de struguri aflate
într-o criză coexistențială de duminică după-masa în care tu
ești cea mai plăcută companie
când mă gâdili pe obraz cu genele și
furnici înaripate-ți traversează brațul drept sub
greutatea capului meu
e ușor, de fapt, ca niciodată
nu mă simt vinovată să nu fac nimic
așa torceau și romanii după orgii
sclavule furvus, mai adu-ne niște struguri
demidulci ca o duminică după-masa.
Foto: Andreea Iancu
- Vezi: mai mulți invitați ai rubricii CRITIC GUEST – AICI





