Au tinerii arădeni potențial artistic? Gânduri după un 2023 tumultuos pentru tinerele talente

După un an în care pot spune că am ratat doar câteva dintre evenimentele care au încadrat și concerte din Arad, am decis să-mi aștern în câteva rânduri, poate sărace din punctul de vedere al altora, o sinceră opinie personală despre cum stă Aradul la acest capitol.

Vă mărturisesc că au început să mă ardă degetele să scriu acest material după ce am văzut-o pe Holy Molly într-o sesiune live, una dintre puținele tinere talente care au un real succes în industria muzicală românească.

Mă uitam la ea și am realizat cu multă frustrare că aș fi văzut și câtiva arădeni care ar putea să ajungă în acel studio, cu aceeași faimă, cu talent și recunoaștere națională. De aceea m-am limitat în următoarele rânduri la partea muzicală.

Cum am stat cu concertele în 2023?

Știm cu toții că am avut evenimente destul de multe anul acesta, mai ales venind după o perioadă destul de complicată pentru tot ce a însemnat concerte și evenimente cu sute / mii de oameni prezenți în același loc. Din fericire, am sesizat un interes mai mare al arădenilor pentru concerte sau evenimente cât de cât culturale după terminarea pandemiei  de Covid-19.

Am avut o sumedenie de concerte, prin diferite contexte, în care, da, au existat inclusiv artiști din Arad, că vorbim de vocaliști, instrumentiști sau DJ.

Și da, aici pot spune că administrația oarecum a avut grijă să includă măcar câ’iva dintre oamenii talentați din Arad, însă observ că au cam rămas aceleași prezențe, cam la fiecare event. Motivul? Fiecare dintre ei, chiar dacă sunt talentați, au pe cineva în spatele lor, care cumva reușește, prin bani sau influență, să monopolizeze stage-urile din Arad.

Nu o să dau exemple, fiindcă nu despre ei este vorba în acest articol, însă, credeți că nu avem alții înafară de ei? Poate chiar mai buni?

Și știu că următorul gând va veni total random… Dar îl mai știți pe Arthur Horeanu? Arthur in Neverland pe numele său de scenă.

Țin minte că în perioada când era pe val, Primăria l-a inclus într-un clip de promovare al Aradului, pe care din păcate nu-l mai găsesc, însă, dintr-o dată, de Arthur nu se mai știe nimic, își mai postează doar clipuri vechi de la talent-show-urile la care a participat și nimic mai mult.

Oare ce s-a întâmplat cu el? Și ce s-a întâmplat cu mândria pe care administrația i-o purta prin 2019?

Avem sau nu avem tinere talente în Arad?

Aici vă spun cu mâna pe inimă că da, avem. Dar le este greu să iasă în lume, incluziv aici, în orașul lor.

Nimeni nu se uită la tine dacă nu ești nepotul cuiva influent, sau finul a vreunui consilier.

Sau dacă se uită cineva la tine, sunt puține inițiativele în care ți se dă o șansă să strălucești.

Tinerii talentați arădeni pe care îi cunosc au ajuns să lucreze prin cafenele, pe la câte un magazin de bricolaj, pe la un magazin de haine din mall sau joburi de duzină.

Avem un Colegiu de Arte cu mulți copii talentați. I-ați văzut cumva să fie cap de afiș mai puțin când sunt inițiative private, în cafenele?

În anul 2023, mi-au trecut prin față zeci de tineri care au un potențial extraordinar, fiecare cu talentul lui și specificul lui, însă cu două probleme în comun care se cam leagă între ele: frica și lipsa de expunere într-un domeniu în care nu talentul este primul lucru căutat.

Care este defapt problema?

Problema este că, încă de tineri, ei văd aceste diferențe făcute între ei, și poate, spre exemplu, „copilul crescut în puf și bani, cu funcția lui tăticu și ochii lui mămica”, care nu a trebuit să facă prea multe ca să ajungă pe o scenă, doar să ceară, sau, dacă ne uităm în industria muzicală, diferențele între cei cu adevărat talentați și cei care au făcut diverse compromisuri doar pentru un bob de faimă.

Cei care chiar au potențial trebuie să muncească înzecit, să se învârtă în stânga și în dreapta, doar ca să cerșească un pic de atenție de la cineva care poate șlefui sau folosi talentul lor.

Nu vine nimeni la ei, nu sunt cei care doar își spun dorința și puff, totul se îndeplinește, ci se luptă să facă ceva cu acea flacără care arde în ei.

Dacă au un pic de noroc, cu multă insistență și muncă aridă, poate își lansează câte o piesă pe Youtube, ca mai apoi să continue milogeala, dar de data asta pe la o casă de discuri, care n-o să îi bage în seamă prea curând, doar în anumite condiții și cu multe pile. Dar asta este o poveste pentru altă dată.

Concluzii: Ce se poate face?

Părerea mea este una puțin idealistă, dar cu o doză mare de realism pe care trebuie totuși s-o păstrăm.

Ai un talent? Ai voce, cânți la un instrument, îți place să dansezi, sau să pictezi? Elvove your craft. Continuă să muncești, chiar dacă singur, acasă, în duș, sau pe holul unei clădiri goale, dar cu acustică bună.

Cântă. Dansează. Desenează. Scrie.

Și știu că vei vrea să renunți când te lovește realitatea faptului că deocamdată nu poți trăi din pasiunea ta. Puțini o fac, așa stau lucrurile.

Însă, chiar dacă simți că te zbați în van și vrei să renunți, nu o face.

Nu rămâne doar la acel job de birou, păstrează-l ca să te poți întreține, dar nu renunța niciodată la ceea ce arde în tine.

Dacă renunți, o să simți cum mori putin câte puțin în interiorul tău.

Deci… continuă să lupți pentru visul tău, oricât de greu ar fi și oricâte piedici există.

Și da, asta a fost pentru voi, toți cei pe care i-am cunoscut în 2023 și v-am văzut acea speranță și flacără a pasiunii în ochi.