Dacă tot m-am întors, am zis că mă reprofilez pe știri de facebook. Azi am găsit una… delicioasă. Delicioasă rău! Rămâne un mister pentru mine de ce se zbat unii să iasă în lumină când nu numai că nu au cu ce, dar și insistă.
Subiectul meu de azi este un bărbat (râd zgomotos, pentru că în standardele mele imposibile, este un preudo-bărbat, sau un aproapebărbat). De-a dreptul un medic (cică), cu veleități de pictor și o speranță a cinematografiei arădene (sic!). În cazul în care cititorul este familiarizat deja cu personajul, îl rog să rămână discret pentru a nu spulbera misterul poveștii.
Povestea ar trebui să înceapă cu descrierea jobului, care pe pagina de facebook este cel puțin bizară: medic stomatolog la D.M. – pictor arad.ro. Trecând peste această bizarerie, omul apare aproape interesant.
Postarea din această dimineață mi-a atras atenția în mod special, fiind un „apel către pacienți”. Anume, că va putea fi contactat doar telefonic, pe pagina de socializare, din motive „porsonale”, fiind extrem de discret în perioada următoare. Iar postarea va mai putea fi citită doar câteva ore.
Să mă ierte cititorii dacă sunt total confuză în legătură cu acest individ și ce vrea de la noi, cei care îl citim și încercăm să pătrundem tenebra-i gândire.
Continui să navighez pe pagina lui de socializare și, pe lângă faptul că sunt departe de a-l înțelege, începe să-mi devină antipatic. Fiind departe de orice standard de frumusețe (excluzând abstractul), tinerele domnișoare s-ar putea inspira pentru niște selfie-uri.
Realizările personajului în cauză… sunt câteva… Doi copii, selfie-uri zâmbitoare, picturi cu flori și fructe, selfie-uri gânditor, prezențe la un radio local și un film. Eeeee, filmul ăla, despre care s-a scris prea puțin sau deloc, cu o lansare magnifică la Cinematograful din Grădiște, plimbat apoi prin diverse locații din țară, menit să facă „educație prin artă”. A cui educare, rămâne de văzut.
A văzut cineva filmul, dacă tot am pomenit de el? Dacă nu ați ajuns, vă recomand. Am avut un șoc la prima vizionare, motiv pentru care am făcut sacrificiul și m-am autoflagelat cu o a doua, la același cinematograf, următoarea zi. La premieră au fost oameni și oameni, care au râs la momentele în care trebuia. Și actorii, regizorul, oameni de presă. A doua zi, însă, am fost mirată să văd un public format din respectați actori ai teatrului arădean, artiști din diverse domenii, fotografi și personaje din media locală (venite tot pentru a doua oară), care au reușit cu greu să se abțină de la a râde non-stop. Au fost momente când însă nimeni din sală nu s-a mai jenat de prezența distribuției în sală și a fost ceea ce trebuie să fie, de fapt, cu o zi înainte: veselie generală.
Din comentariile ulterioare ale pestrițului grup mi-am dat seama că sunt în asentimentul lor: filmul este un dezastru total, o „glumă” la adresa cinematografiei, „un fiasco de zile mari”, și alte adjective care nu pot fi reproduse aici. Stau și mă întreb, oare a avut curajul oricare dintre cei prezenți de a-i spune părerea sinceră actorului principal sau regizorului?
Însă pe facebook… un succes total! Sute de oameni au mers la vizionare, în ziarele online s-a vorbit despre un film bun, iar la câteva zile după, altă publicație a demontat, totuși, producția, dezvăluind ceea ce este, de fapt: un rateu magistral. Păcat de personajele din film, în viața reală chiar au succes în carierele proprii, nu știu de ce s-au asociat cu această „creație”. Poate vreo dorință ascunsă de celebritate.
Revenind la postarea de astăzi a subiectului meu, mai am și eu ceva „frânturi de speranță” că acest personaj va ieși de tot din mediul artistico-cultural al Aradului. Și din cel virtual… Poate suntem noi „săraci” în evenimente și cultură, dar atât de disperați încât să tratăm orice zvâcnire ca fiind artistică, nu cred că am ajuns.
Până la următoarea investigație de facebook, succes la bacalaureat elevilor care-l susțin (sau înjurăm după caz). Eu l-am luat! (altă perlă din online)…
1 comentariu. Leave new
Una-i una și două-s mai multe. Ceva talent de zugrav are doctorul, unele tablouri sunt chiar frumoase (chiar dacă-s prea încărcate, după gustul meu). Filmul e de o penibilitate grozavă și doar un naiv poate spune ceva bun despre scenariu sau de prestația actoricească a doctorului și a celor mai mulți dintre protagoniști. Mai rămâne de spus că acel dentist este căutat mereu de cei de la TV Arad, un post de televiziune cu emisiuni tot mai nereușite și cu un colectiv tot mai descalificat profesional. Părerea mea!