„Academia Oamenilor de Știință din România este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Știinte din România (1935 – 1948) și al Asociației Oamenilor de Știință din România înființată prin HCM nr. 1012/30 mai 1956, care în 1996 și-a schimbat titulatura în Academia Oamenilor de Știință din România. În anul 2007 a fost adoptată Legea nr. 31-15 ianuarie 2007 privind reorganizarea și funcţionarea AOSR.
Printre membrii de onoare ai ASR s-au numărat următorii laureați ai premiului Nobel (conform Buletinului nr 11.1943 al ASR): Louis de Broglie, Jean Perrin (fizicieni francezi), Max Born, Werner-Karl Heisenberg (fizicieni germani), Paul Sabatier (chimist francez), Hans Fischer, Friedrich Bergius (chimisti germani), Paul Karrer (chimist elveţian) şi George Emil Palade (medic român), membru al AOSR.
Conform evaluării instituționale Scimago/ELSEVIER, bazată pe vizibilitatea științifică internațională a membrilor săi, AOSR ocupă locul 22/România și 775/lume în clasamentul instituțiilor de cercetare și învățământ superior.” A
AOȘR este un for național de consacrare științifică care reunește personalități reprezentative ale ștințifice “
În Monitorul Oficial nr. 457/6 iulie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 641/2007 pentru aprobarea Statutului Academiei Oamenilor de Știință din România. De precizat că membrii Academiei nu pot purta titlul de academician. Acest titlu este purtat numai de membrii titulari ai Academiei Române. Conform Legii, instituția este continuatorul și unicul legatar al Academiei de Științe din România (1935-1948) și al Asociației Oamenilor de Știință din România, înființată în 1956.
AOȘR a devenit instituție bugetară, printr-o lege semnată de Traian Băsescu.”
(conform Wikipedia)
Ei bine, așa, brusc, de ieri-alaltăieri, Aradul are un membru în acest presitigios for academic: RAMONA LILE – această „mamă vitregă-eroină” a plagiatelor, cu 6 copii furați de la tot atâtea „mame naturale”
O găsim cu o scurtă prezentare pe site-ul AOSR de unde aflăm (cu stupoare!) că la „Realizări deosebite” are compentențe peste tot ce are Aradul în „Agricultural Science and Technology” (adică Muscă… ăștia… sunt niște amatori!).
WOW! Și noi n-am citit nimic despre știința și tehnologia agriculturii scris de Ramona Lile, n-am văzut la nicio librărie vreun best-seller, nu cunoaștem pe nimeni să își fi revendicat barem o părădaică inventată de Ramona Lile… colegă cu laureați Nobel.
SINGURA ARĂDEANCĂ (scuze) CARE se bucură de fotoliul ăsta!
iar printre alte – multe alte – privilegii care vin „la pachet” cu această demnitate, va mai primi, și de la stat, 14.075 de lei pe lună…
Și după obștescul sfârșit va mai primi bani de la stat Ramona Lile.
„Autonomia universitară a fost convertită în România într-un sistem de relații și interese unde grupul de conducere poate profita de bani și de influență, inclusiv politică.”
scrie jurnalista Brîndușa Armanca în numărul de marți, 18 iulie, al Revistei 22.
Redăm, mai departe, cu acordul autoarei, conținutul articolului, cu explicația (pentru cine are nevoie de ea) că autoarea știe, probabil mai bine decât oricare redactor sau cititor de presă, CU CE, CINE și CUM se mănâncă (în) lumea academică din Vestul României.
Nu are nimeni, dintre cei în viață, expertiza (ca să vorbim și pe limba lui Cîmpeanu) profesoarei de jurnalism Brândușa Armanca.
Rectori la braț cu plagiatul: Sorin Cîmpeanu și Ramona Lile
Brindusa Armanca | 18.07.2023:
Președintele Iohannis a permis ca proiectul „România educată” să conserve zgura morală pe care au produs-o numeroasele modificări în timp ale Legii Educației nr. 1/2011 și să i se adauge avantaje ale grupurilor de presiune cu cârlig la partidele de la guvernare. Astfel, „baronii universităților”, cum îi numea recent o televiziune de știri, au primit permisiunea prin lege ca, după trei mandate, adică 12 ani în funcția de rector, să mai poată candida la încă două, deci încă 8 ani. Pentru celelalte funcții, ca decan, prodecan etc., nu există limită de mandate. Cu două decenii în funcție, rectorul poate deveni un stăpân pe feudă. E greu de crezut că mai mișcă cineva în front.
Cazurile a doi rectori cu trei mandate la activ care se pregătesc pentru următoarele două sunt edificatoare: Sorin Cîmpeanu, rector la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București (USAMV), și Ramona Lile, rector la Universitatea „Aurel Vlaicu” (UAV) Arad. Sorin Cîmpeanu este suspectat de plagiat, iar doamna Lile a fost deja acuzată oficial de CNATDCU de „cel mai grav plagiat din mediul academic” și are sancțiuni pentru șase plagiate cu confirmare în primă instanță în 2022, plus o sancțiune anterioară în 2012. Ca ministru al educației, îi recunoaștem domnului Cîmpeanu meritul de a-i fi aplicat Ramonei Lile sancțiunile decise de Consiliul Național de Etică, prin retragerea titlului de profesor și prin confirmarea interdicțiilor (…)
Consiliul Național de Etică aruncă mingea în curtea CEMU
Legea 2006/2004 precizează la art. 2 că „includerea în lista de autori a unei publicaţii ştiinţifice a unuia sau mai multor coautori care nu au contribuit semnificativ la publicaţie ori excluderea unor coautori care au contribuit semnificativ la publicaţie este o gravă abatere etică, iar Legea 8/1996 a Dreptului de autor stabilește la art. 4, Cap. II că „Se prezumă a fi autor, până la proba contrară, persoana sub numele căreia opera a fost adusă pentru prima dată la cunoștința publică”.
Mai mult, Legea 8/1996 stabilește că inclusiv compilațiile de material științific, bazele de date etc. sunt protejate de lege, iar autorul beneficiază de drepturi morale care, conform art. 11, „nu pot face obiectul vreunei renunțări sau înstrăinări”.
Am adus aceste observații la cunoștința universității, precum și a Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice (CNECSDTI), autoritate aflată în structura Ministerului Cercetării, pentru a analiza și sancționa abaterile de la etica universitară, incluzând plagiatul. La mai mult de trei luni, CNECSDTI a răspuns că a declinat cazul spre soluționare către Consiliul de Etică şi Management Universitar (CEMU) de pe lângă Ministerul Educaţiei. Răspunsul a venit după demisia președintelui CNECSDTI, Dacian Dragoș
Documentul nesemnat emis de „secretariatul tehnic” invocă articolele 4, 19 și 20 din regulamentul CEMU, pentru a arăta că nu Consiliul Național de Etică se ocupă de plagiat, ci CEMU, care „se pronunţă asupra litigiilor de etică universitară”. Or, aici nu e vorba de un litigiu, ci de a stabili, conform legii și reglementelor în vigoare, un plagiat. Conform propriei descrieri, rolul CEMU este de a determina şi sprijini universităţile să elaboreze şi să pună în practică, în mod organizat, transparent şi eficient, politicile de etică şi de integritate universitară. La președinția CEMU se află Ciprian Preda, numit de Sorin Cîmpeanu. Încrengăturile politice și de interese sunt la vedere.
Interesul poartă fesul
După ce și-a angajat fiul cel mare pe post de asistent, fără doctorat, la universitatea pe care o conduce, doamna rector Lile lucrează în continuare pentru binele familiei sale. În data de 7 iulie 2023, universitatea arădeană i-a conferit rectorului Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova, profesorul Emil Ceban, titlul de Doctor Honoris Causa. Menționăm că UAV nu are nici facultate de medicină, nici specializări de profil.
Dintr-o corespondență cu decanatul instituției din Chișinău, știm că fiul cel mic al familiei Lile este student în anul I la această universitate. În solicitarea din 16 mai 2023 adresată conducerii UAV (rector, prorectori, președinte Senat), redacția a pus întrebări despre deplasările frecvente ale rectoriței la Chișinău. Nu am primit niciun răspuns în cele trei luni scurse. Deși bagă în buzunar sume exorbitante (conform ultimei declarații de avere din iunie 2023, 40.000 lei/lună venituri salariale), doamna rector ignoră obligațiile legate de transparență instituțională. De altfel, ultimele decizii ale Senatului postate pe site-ul UAV datează din septembrie 2022. Ca plagiatoare dovedită, mai încasează 14.075 lei de la Academia Oamenilor de Știință. Și, pentru ca onoarea să fie reperată complet, Ramona Lile a primit recent și titlul de „cetățean de onoare” al comunei Șiria. La întrebarea noastră dacă plagiatul se potrivește cu „onoarea”, primarul Șiriei, Valentin Bot, a răspuns că în CV-ul doamnei nu era trecut plagiatul.
Concursuri suspecte la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
Este sezon de concursuri pentru posturi didactice la UAV Arad. La Facultatea de Științe Umaniste și Sociale, care include și Jurnalism/Comunicare, dosarul depus pentru poziția 25 de conferențiar pentru a ocupa o catedră de Relații Publice, Comunicare politică și administrativă, plus Logică, indică numeroase lacune în îndeplinirea condițiilor pentru ocuparea postului. Nu știm cine e candidatul de când apar doar coduri, însă grila în care se completează performanțele academice este lacunară: niciun articol indexat în baze internaționale, participări timide la două conferințe în străinătate, lucrări cu mai mulți autori în care candidatul s-a punctat peste barem etc. Revista de Administrație publică și politici sociale de la Universitatea „Vasile Goldiș” din Arad nu este indexată, iar extensiile obligatorii la lucrări ISI există doar pentru lucrări sub 0,1 impact, ultima din 2013. Dincolo de tehnicalități, un dosar subțire pentru un conferențiar.
Aceasta era situația cu o săptămână înainte de concurs, când membrii comisiei încă nu primiseră dosarul. Nu mai amintim de componența pestriță a comisiei, unde se amestecă ingineri, cu psihologi specializați în managementul adopțiilor, economiști și profesori octogenari de mult pensionați. Concursul s-a ținut în 5 iulie, când, în mod miraculos, a apărut în sistemul Clarivate o lucrare indexată ISI cu mai mulți autori, pe care candidatul a pus-o la dosar. Lucrarea de psihologie despre „personalitatea narcisistă” nu are legătură cu profilul postului și sugerează o practică des folosită de universitarii lipsiți de operă: asocierea în lucrări indexate de orice profil, până trec pârleazul carierei didactice. Așa a ajuns și Ramona Lile să fie prezentă în lucrări din peste 30 de domenii din cele mai diverse, de la inginerie aerospațială și cibernetică la alimentație publică, de la protecția mediului și agroturism la irigațiile de apă din Kurdistan.
Rezultatele concursurilor nu sunt afișate în prezent pe site, cu excepția unui singur candidat cu studii făcute în Rusia, reușit ca lector pe discipline de comunicare la Științe economice.
Articole asociate:
