Sâmbătă m-am întâlnit cu amicii la cafea. Acolo schimbăm guverne, analizăm poziţiile Bruxelles-ului, acţiunile diplomaţiei europene, migraţia islamică şi alte teme geopolitice. Tema de ieri a fost Referendumul din Ungaria, privind admisibilitatea cotelor de refugiaţi asiatici şi acordarea de azil. Dezbaterea a fost aprinsă! Am pus pariu că 85% dintre unguri vor fi împotriva primirii islamicilor.
Eu ştiam poziţia populaţiei maghiare faţă de străini
Ungurii nu fac nimic la întâmplare. Au instituţii de cercetare şi sondare a opiniei publice, cu privire la politica economică, a relaţiilor externe, a problemelor capitale pentru naţiunea maghiară, prin Institutul de Cercetări Sociale TARKI din Budapesta. Încă din 2006 am consultat diferite măsurători şi concluzii ale acestuia, urmare a cercetărilor complexe, printre care şi: stratificare socială, piețele forței de muncă , distribuția veniturilor, consumul și modele de viaţă, transferurile de valori între generații, sistemele de beneficii fiscale, inclusiv atitudinea cetăţenilor unguri faţă de străini.
Vă dau rezultatul Institutului Tarki din 2006 cu privire la poziţia ungurilor faţă de străini şi comentariile presei
„Majoritatea ungurilor sunt xenofobi, dar nu vor sa recunoască acest lucru, relatează France Presse, citând rezultatele ultimului sondaj realizat de Institutul de cercetări sociale Tarki, publicat în 2006 la Budapesta. „Un sfert din populaţia ţării, 24%, este xenofobă, respingând prezenţa oricărui imigrant în Ungaria”, relatează Nepszabadsag, care adaugă, că doar 6% dintre unguri sunt favorabili imigranţilor, în timp ce 70% sunt nehotărâţi. Din aceşti „nedecişi” însă, s-a dovedit, conform sondajului, că 83% dintre ei nu vor să vadă arabi în Ungaria, 75% chinezi, ruşi şi ţigani, iar 66% resping categoric prezenţa romanilor.”
După 10 ani, alte cercetări pe aceeaşi temă, în Magyar Hirlap din 05/05/2015, transmis şi de MTI, rezultatele noilor cercetări. Citez. „Ancheta Institutului TARKI comunică faptul că 46% din populaţia maghiară adultă apreciază că pot fi luate în considerare cererile de azil solicitate de străini (se înţelege că 54% exclud o asemenea posibilitate – n.n.). Doar 9% dintre respondenţi consideră că pot deveni prieteni cu un străin. (…)
Institutul TARKI constată că rata de xenofobie a ungurilor este fluctuantă, după o creştere în anii 1992-1995, din 2002, a rămas stabilă, până în 2011.
Comparativ cu anii precedenți, în 2012, a crescut proporția de ostilitate faţă de străini, și din 2013 în 2014 a rămas mai mare decât media anilor 2000.
Datele din luna aprilie 2015 au depăşit vârful din 2001, de asemenea rata de iritare a ungurilor faţă de străini a crescut de la 43% la 46% în 2015.
Rezultatele cercetării relevă aversiunea cea mai ridicată a ungurilor este faţă de naţionalităţile arabe, în proporţie de 94%; rata cea mai scăzută de respingere, de numai 7% este faţă de proprii etnici maghiari din străinătate, care doresc să se stabilească în Ungaria. Reţineţi. Faţă de propria naţionalitate!
Bazat pe această cercetare, a unui Institut specializat şi pentru a nu se considera că Ungurii sunt o naţiune xenofobă, credeam că rezultatul Referendumului nu poate să depăşească 80 – 85%. Nea Nelu, comeseanul nostru, care vorbeşte ungureşte perfect, mă asigură că ungurii vor vota 95% împotriva acordării de azil migranţilor islamici. Şi am pariat, fiecare susţinând procentul menţionat.
Prieteni, am pierdut pariul!
Ungurii nu s-au dezminţit, refuzând acceptarea migranţilor, nu au ţinut cont că ar putea fi catalogaţi xenofobi, şi au votat 98,35 % pentru refuzul cotelor de migranţi (nem) şi doar 1,65% pentru (igen!). E drept, dacă se iau în calcul şi voturile anulate, procentul refuzului scade la 95%.
Ca să fiu sincer, apreciez manifestarea suveranităţii Ungariei prin premierul Victor Orban, faţă de Uniunea Europeană, care impune măsuri obligatorii, nu numai nepopulare dar şi nocive naţiunii respective. Ca să nu mai vorbim de costuri! Nemţii cheltuiesc minimum 500 de euro pentru un refugiat pe lună, iar dacă le-am acorda ajutor în ţările lor – scria un ziar german – ar cost doar 25 euro de persoană.
Victor Orban a insistat mult pe incompatibilitatea etno-genetică a migranţilor islamici cu democraţia europeană
În această privinţă sunt de acord cu el. Însăşi sintagma de islam, se traduce: supunere. Or, unde e supunere necondiţionată, nu există democraţie. Este oare compatibil, să zicem, un muncitor islamic, care de 5 ori pe zi, cu faţa spre Mecca, se roagă, cu fluxul automat a unei benzi de montaj? Imposibil! Pentru a se bucura de democraţie: libertatea cuvântului, a religiei, a educaţiei, a asigurării existenţei, etc. societatea cheltuieşte din banii publici, de la cetăţenii care produc şi plătesc taxe. Aceasta mi se pare inechitabil. Aceste câteva considerente, pe care le-a relevat şi Victor Orban au condus la refuzul cvasitotal al maghiarilor prezenţi la vot, pentru stabilirea migranţilor islamici în Ungaria.
Victor Orban a fost vehement pentru a releva, în presă, consecinţele malefice şi periculozitatea migranţilor. Într-un articol apărut Duminică dimineaţa, întreba: „Ştiaţi că atacurile de la Paris au fost comise de migranţi”? (…) Ştiaţi că, la debutul crizei migranţilor, a crescut numărul cazurilor de hărţuire a femeilor?”
„Migraţia în masă fără control înseamnă o ameninţare reală, care pune în pericol modul de viaţă european paşnic şi sigur. Depinde de noi, cetăţenii europeni, să aducem Europa înapoi la raţiune sau să o lăsăm sa se dezintegreze”, a spus premierul in ajunul referendumului.
Cu toate că cetăţenii ce s-au prezentat la vot, 95% au decis să se respingă cotele obligatorii impuse de Uniunea Europeană, referendumul nu va fi validat, deoarece s-a situat sub pragul de 50% de participare a ungurilor cu drept de vot. Strădania partidelor Fidesz – partidul de guvernământ a lui V. Orban şi Jobbik – partidul naţionalist-extremist, care au fost în avangarda propagandei pentru refuzul realocării refugiaţilor, deşi au eşuat, ecoul lor a avut efect asupra celor 3,2 milioane de unguri ce au votat pentru refuz şi doar 168.000 pentru realocarea migranţilor.
Existând precedentul Brexit, ieşirea Marii Britanii din UE, care a produs efecte deloc benefice, Referendumul din Ungaria poate fi un avertisment serios, că în cadrul Uniunii sunt interese divergente, care în viitor ar putea produce breşe în coeziunea acesteia. Nu trebuie să omitem faptul că Grupul de la Vişegrad, (Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria) are poziţii comune, deseori divergente cu cele ale Franţei şi Germaniei, iar Ungaria pare a fi purtătorul său de cuvânt. Victor Orban a reuşit să atragă şi Bulgaria, cărei i-a propus sprijin în blocarea migranţilor spre Europa.
Făcând o comparaţie cu poziţia Grupului de la Vişegrad,
România este un membru UE tăcut, fără glas şi curaj, care se complace să înghită sosul difuz pregătit de alţii, la care nu a pus nici măcar sarea. De ce nu facem şi noi cerere să aderăm la Grupul de la Vişegrad? De ce diplomaţia noastră tace, este inactivă şi ineficientă? Am auzit un zvon, Preşedintele vrea să-i recheme pe toţi ataşaţii comerciali şi economici a căror aport se apropie de zero! La fel ca atragerea fondurilor europene. E bine.
Dar să revin. Referendumul lui Victor Orban deşi nu are efecte imediate, asupra unităţii Uniunii Europene, e relevant că glasul său s-a auzit, contează şi nu poate fi neglijat de liderii Uniunii.
- Citește mai multe articole ale autorului – AICI
2 comentarii. Leave new
Disraeli, important om politic englez spunea că există trei feluri de minciuni: minciuna simplă, minciuna gogonată și matematica statistică. Referendumul din Ungaria arată că 46% din unguri nu doresc cote unice, despre restul nu se poate afrima nimic. Faptul că au refuzat să meargă la vot spune multe… dar nimic sigur, așa cium se străduiește autorul.
Ce articol aiurea. Nu e destul ca avem probleme sociale cu maghiarii, mai trebuie sa scobiti voi serbetul un pic ….si o mai dati si cu procente…cica…eficiente. Articole de genul acesta ma fac sa imi fie rusine ca am un buletin romanesc.