Ultimele evoluții legate de aplicarea Legii pensiilor militare ridică o multitudine de probleme datorate, în principal, intervenției Guvernului în textul legii adoptate de Parlament și corecturilor parțiale aduse unei Ordonanțe de Urgență buclucașe, lansate în decembrie 2015.
Să încerci să modifici o lege abia adoptată, prin Ordonanță de Urgență și sfidând Costituția care, la art.115 posturi.Sa (4), stabilește clar că asemenea acte se pot adopta „numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”, este cel puțin dubios. Se pare că cineva, nu se știe cine anume, dar aproape sigur un fucționar de la Ministerul Finanțelor, s-a gândit că, prin reducerea cu câțiva lei a cuantumului pensiilor cuvenite militarilor, se obțin reduceri substanțiale la bugetul de stat. Nu la bugetul asigurărilor de stat întrucat, potrivit acestei legi, pensiile militare se plătesc din bugetul instituțiilor în cauza (M.Ap.N. M.A.I, S.R.I, S.I.E, S.P.P, M.J ).
Dacă încercăm să facem un simplu calcul aritmetic,vom vedea că așa – zisa economie la buget este infinit mai mică decât pierderile provocate prin ieșirea prematură din sistem a unor lucrători. Un ofițer care are un venit de 5000 ron/lună și care continuă să lucreze peste stagiul minim de vechime (25 ani), plătește taxe pe salariu, inclusiv contribuție la bugetul de pensii de cca 550 ron/lună. Pentru cei 10 ani suplimentari,va primi un spor la pensie de cca 500 lei/lună. Deci ieșirea lui la pensie mai devreme nu aduce nici o economie. În schimb, prin continuarea activității, acesta aduce un aport ridicat la buna funcționare a structurilor respective, inclusiv la creșterea bugetului alocat pensiilor.
Despre ce este vorba concret
Prin OUG-ul la care m-am referit (se poate citi aici integral OUG nr 57/09 12 2015), s-a modificat Legea pensiilor militare (nr 253/24 07 2015) care urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016. Modificările au vizat reducerea cuantumului rezultat în urma calculării de la 80% prevăzut la 60%. În plus, pensia stabilită nu putea depăși 85% din baza de calcul.
Parlamenul a intervenit,din nou, și în februarie 2016, a restabilit parțial prevederile legii. A rămas 80% din baza de calcul, fără a se pute depăși însă 100 % indiferent de vechimea acumulată în serviciu.
Nimeni, dar absolut nimeni, nu a fost în măsură să prevadă efectele catastrofale pentru toate sistemele de apărare, siguranță națională, ordine publică și penitenciare, ale acestei reglementări aberante .
Asistăm la o hemoragie masivă a personalului din toate componentele sistemului național de apărare, ordine publică, siguranță națională și penitenciare. Părăsesc posturile și depun actele în vederea pensionării toți cei care îndeplinesc condițiile minime de pensionare prevăzute de această lege. Adică, au vechime în muncă de minim 25 ani și vârsta începând cu 43 de ani. Numărul celor care au părăsit serviciul de la începutul anului și până în prezent este de neimaginat. Spre exemplu ,numai din Ministerul de Interne au plecat aproape 8000 de lucrători. Sunt afectate toate componentele ministerului, printre care poliția și jandarmeria. În aceeași măsură au suferit pierderi masive și penitenciarele. Nu știu care este impactul pentru S.R.I, S.P.P sau S.I.E.
Cauza acestui exod este acea prevedere din lege care limitează posibilitatea de creștere a pensiei în raport cu vechimea în serviciu, așa cum funcționează pensile civile, unde oamenii sunt stimulați să contribuie o perioadă cât mai mare. Din moment ce pentru perioada care poate depăși vechimea standard de 25 ani, nu se poate suplimenta cuantumul pensiei decât până la nivelul bazei de calcul, oamenii nu sunt motivați să continue activitatea profesională.
Gravitatea situației rezidă, nu atât în numărul ceor care pleacă, cât mai ales, în calitatea acestor lucrători. Este vorba de specialiști cu o pregătire și experiență profesională deosebită, majoritatea cu funcții de conducere, chiar la nivel înalt. Statul a cheltuit pentru pregătirea și perfecționarea lor resurse enorme. Discutăm de ofițeri care, la vârsta de 43-44 ani, se află în vârf de potențial și ar putea lucra la potențial maxim, cel puțin încă 10-15 ani.
Golul lăsat de aceste pensionări nu poate fi acoperit prin mijloacele clasice (școli de specialitate). Se apelează masiv la renumitele angajări din „ sursa externă” care introduce în sisteme, persoane fără o pregătire de specialitate, de o calitate îndoielnică, în mare parte clientele politice sau de altă natură.
Dacă facem un minim efort pentru a găsi explicații ale acestui fenomen care i-a luat prin surprindere pe cei care conduc instituțiile afectate, putem ajunge la concluzii dintre cele mai alarmante. Pare că cineva a dorit demantelarea acestor instituții, prin îndepărtarea, într-un mod foarte inteligent și parșiv, a personalului calificat, cu experiență în activitate și cu funcții de conducere. O altă variantă ar putea fi interesul cuiva de a-i schimba pe cei aflați la conducerea unor unități, cum ar fi poliția sau jandarmeria, cu persoane agreate. Amatorii de scenarii pot specula oricât pe aceasta temă.
Curios este faptul că factorii de decizie, inclusiv noul Ministru de Interne, se plâng de faptul că „ plecarea masivă din sistem în urma legii pensiilor lasă un gol“ foarte mare, dar nimeni nu se întreabă care este cauza și nu se gândesc deloc la soluții să remedieze această găselniță legislativă atât de păguboasă. Poate că, în acest caz, chiar s-ar putea adopta o Ordonanță de Urgență, până nu e prea târziu. Dacă nu se face asta, putem crede oricare dintre scenariile amintite sau chiar mai grav.
Reamintesc și că, în cazul magistraților unde se aplică același principiu de calcul, nu există nicio limitare a cuantumului pensiei în raport cu vechimea suplimentară.
Personal consider că singurul mod de calcul al oricărei pensii, inclusiv cele militare si chiar ale magistraților, trebuie să rămână acela al contributivității care are în vedere veniturile realizate pe întreaga perioada de lucru. Numai în acest fel se pot elimina posibilitățile de a se apela la manevre incorecte de creștere artificială a bazei de calcul. Un exemplu de acest gen este în curs de derulare și la Penitenciarul Arad. După pensionarea intempestivă a directorului, în condițiile acestei legi, a fost împuternicit la comandă un ofițer cu o funcție relativ mică (șef de garaj), în timp ce unitatea are director adjunct numit prin concurs. Toată lumea a rămas surprinsă de această abordare. Se pare că singura explicație este că acest ofițer care va ocupa această funcție numai până la numirea prin concurs a noului director , să benificieze de o bază de calcul a pensiei viitoare cu mult mai mare decât veniturile de ofițer – șef de garaj. Este sigur că nu va participa la concurs pentru ocuparea postului de director.
Aștept încă reacții oficiale pe măsura gravității și amploarei fenomenului.
