Proiectul TRIAJ, inițiat de Asociația DocuMentor și integrat în programul Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, își reia activitatea în această primăvară după ce a fost suspendat temporar în octombrie anul trecut din cauza conflictului israelo-palestinian.
Proiectul TRIAJ reprezintă un ecosistem cultural ce cuprinde spații expoziționale, ateliere, conferințe, instalații, tururi ghidate și intervenții culturale în cartiere, toate axate în jurul redeschiderii unei versiuni reinterpretate a Muzeului Holocaustului din Odessa la Timișoara. Această inițiativă vine ca un gest de solidaritate cu comunitatea evreiască și cu Ucraina, și se încadrează în cadrul candidaturii orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2023.
TRIAJ își propune să activeze zona de Nord-Vest a Timișoarei, între Sinagoga din Iosefin, cheiul canalului Bega și podul din apropierea fostei fabrici de țigarete, str. Gheorghe Pop de Băsești, până la autogara de lângă pasarela pietonală de la Gara de Nord. Acest areal, situat la confluența a două cartiere istorice, va găzdui o expoziție-muzeu unică, menită să aducă în atenția publicului unul dintre cele mai întunecate capitole din istoria recentă a României: represaliile de la Odessa, ordonate de Mareșalul Ion Antonescu în octombrie 1941.
„E o locație pe care noi o știm foarte bine de mulți ani, de când organizăm Festivalul ROD în cartierul Blașcovici. Dar cuvântul <triaj> înseamnă și selecție. Oamenii, în timpul războiului, erau trimiși sau nu spre camera de gazare, în funcție de anumite criterii stabilite de naziști; dar <triaj> poate să fie și într-un spital, într-un război, când răniții sunt aleși în funcție de gravitatea situației. Este un cuvânt cu multiple valențe. Ține și de infrastructura feroviară, unde liniile se despart și se împreunează, dar are și o valoare simbolică. Ne putem despărți acum, aici, dar peste câțiva kilometri ne putem din nou întâlni unii cu alții, să fim din nou împreună. (…)
TRIAJ este legat de asumarea istoriei și modul în care memoria Holocaustului se transformă în timp că urmare a evenimentelor politice și cum este ea instrumentalizată. Are o componentă de educație, de familiarizare cu Ucraina, cu comunitatea evreiască de aici, dar și cu istoria noastră tumultoasă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Vom avea invitați din București, din Ucraina. Trebuie văzut ca un mare atelier în care dezbatem chestiuni – de la politică până la cine sunt membrii comunității evreiești din Timișoara de astăzi. E un bazin de trăiri și de explorări comune”, a explicat Florin Iepan, președintele Asociației Documentor.
Proiectul TRIAJ are ca scop principal combaterea antisemitismului, a discursului extremist și a stereotipurilor, prin intermediul educației prin cultură și a unui proces multidisciplinar de reflectare și asumare a istoriei de către societatea românească. În contextul actual al contestării valorilor democratice și al ascensiunii politicienilor populiști, TRIAJ se afirmă ca o manifestare a angajamentului civic și cultural în lupta împotriva xenofobiei și a ignoranței.
Prin intermediul instalațiilor și intervențiilor culturale, TRIAJ își propune să creeze un spațiu de întâlnire și dialog între trecut și prezent, între diferite comunități și perspective. Acest proiect nu este doar despre recuperarea istoriei, ci și despre construirea unui viitor mai luminos prin înțelegere și reconciliere.
„Am început acest proiect anul trecut, dar a fost întrerupt din motive sensibile legate de evenimentele din Israel și Gaza. Acum îl reluăm și sperăm să-l ducem la bun sfârșit în lunile care urmează. TRIAJ este unul dintre proiectele care s-au concentrat exclusiv pe asumarea istoriei și a Holocaustului”, a declarat Florin Iepan, pentru Tion.ro.
Evenimentele din cadrul proiectului TRIAJ se vor desfășura în principal în Studioul On.set.hdv din zona pasarelei de la Gara de Nord. Aici, artistul plastic Dan Perjovschi va adăuga dimensiunea vizuală a proiectului printr-o instalație provocatoare, menită să sensibilizeze publicul și să încurajeze confruntarea cu trecutul și conștientizarea impactului său asupra societății contemporane.
Evenimente din cadrul Proiectului TRIAJ:
Alfabetizarea în Street Art
Turul ghidat „Alfabetizare în Street Art” a fost un eveniment organizat în zona Iosefin-Blașcovici din Timișoara, care a propus o plimbare liberă și discuții despre lucrările și simbolurile de artă stradală. Evenimentul a aveut loc pe 28 martie și a fost moderat de Mutrescu Tudor.
Participanții au avut ocazia să descopere mai multe despre arta stradală și să exploreze lucrările din jurul lor alături de doi ghizi: Corina Nani și Flaviu Roua.
Corina Nani este conferențiar la Facultatea de Arte și Design a Universității de Vest din Timișoara și coordonează Festivalul Internațional de Street Art din Timișoara (FISART), fiind pasionată de regenerarea și revitalizarea urbană prin artă. Flaviu Roua este un artist cu experiență în tehnica de aerosol-aerografie, specializat în lucrări de mari dimensiuni pe pereții clădirilor din diverse orașe. El este cunoscut pentru pasiunea sa pentru portrete feminine și pentru abordarea contemporană a liniilor și culorilor în lucrările sale.
Atelier de teatru cu Katia Pascariu
Atelierul de teatru coodornat de Katia Pascariu a venit în contextul unei preocupări crescânde pentru pericolul consolidării unei noi mișcări de extremă dreaptă, observată din ce în ce mai frecvent în ultimii ani. Scopul atelierului a fost să examineze modul în care evenimentele sociale și contextele politice influențează viețile noastre, alegerile și traseele personale. Prin intermediul exercițiilor practice de teatru, participanții vor analiza colectiv cum istoriile personale pot fi folosite pentru a înțelege și a gestiona macroistoria, precum și modul în care pot traversa o perioadă extrem de complicată din punct de vedere socio-politic.
Katia Pascariu este o actriță română de teatru și film, născută la București în 15 august 1983. Ea a absolvit Facultatea de Teatru, secția Arta Actorului, de la UNATC București, și deține un master în Antropologie și Dezvoltare de la Facultatea de Sociologie a Universității din București. Este membru fondator al Centrului de Artă Comunitară Vârsta 4 și al Asociației ADO – Artă pentru Drepturile Omului. Din 2017, este evaluator de proiecte culturale la Administrația Fondului Cultural Național.
Round table talk: „Istorie și propagandă în vreme de război” cu Adrian Cioflâncă și Florin Lobonț
Discuția „Istorie și propagandă în vreme de război” a fost moderată de Adrian Cioflâncă și Florin Lobonț pe data de 29 martie. Tema discuției s-a concentrat pe rolul memoriei celui de-al Doilea Război Mondial în configurarea politicii internaționale contemporane, cu accent pe contextul războiului din Ucraina.
Adrian Cioflâncă este director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” și are o vastă experiență în cercetarea și documentarea istoriei Holocaustului și a comunismului. Florin Lobonț, profesor universitar de filosofie, este specializat în filosofia istoriei și etica aplicată și aduce o perspectivă filosofică asupra temei discuției.
Pe lângă moderatori, în discuție au participat și alte personalități cu expertiză în domeniile istoriei, filosofiei și producției cinematografice, cum ar fi regizorul Florin Iepan, cunoscut pentru implicarea sa în producția de filme documentare cu tematică istorică.
Această rundă de discuții s-a concentrat pe felul în care amintirile și interpretările istorice sunt folosite și manipulate în contextul conflictelor și al propagandei politice. De la reinterpretarea istoriei în scopuri naționale sau politice până la modul în care trecutul poate influența politicile actuale, participanții vor explora complexitatea relației dintre memorie și putere în vreme de război.
“Multiculturalism timișorean. Clișeu/Contraclișeu” Round Table Talk cu Vasile Ernu, Katia Pascariu și Brîndușa Armanca
Round Table Talk-ul intitulat „Multiculturalism timișorean. Clișeu/Contraclișeu” a avut loc pe 30 martie și participanții la discuție au fost Vasile Ernu, Katia Pascariu și Brîndușa Armanca.
Scopul discuției a fost de a explora percepția asupra multiculturalismului în Timișoara, atât din perspectiva localnicilor, cât și din cea a celor din afara orașului, după un an efervescent în care multiculturalismul a fost promovat intens în contextul Capitalei Culturale Europene.
Katia Pascariu, actriță de teatru și film, va aduce o perspectivă din sfera artistică și comunitară, având o vastă experiență în proiecte culturale și sociale.
Vasile Ernu, scriitor și comentator politic, va contribui cu analize și observații privind multiculturalismul dintr-o perspectivă mai amplă, axată și pe aspectele socio-politice.
Brîndușa Armanca, jurnalistă și profesoară universitară, a adus în discuție experiența sa vastă în media și în educație, oferind perspective din domeniul comunicării și al relațiilor interculturale.
În cadrul discuției, s-a încercat depășirea clișeelor legate de multiculturalism și se va analiza în ce măsură aceasta este o realitate vie în Timișoara, precum și impactul său asupra comunității locale și a imaginii orașului în context național și internațional.
„Poți să ții un secret?”atelier de lectură performativă cu Katia
Evenimentul intitulat „Poți să ții un secret?” a avut loc în data de 31 martie și a fost coordonat de Katia Pascariu, care a susținut o lectură performativă bazată pe o arhivă de familie, urmată de o discuție deschisă cu publicul. Această lectură va avea ca referință centrală felul în care evenimentele sociale și contextele politice ne influențează viața, alegerile și traseele personale.
Scopul atelierului propus de Katia Pascariu a fost cel de analiză colectivă a modul în care istoriile personale ne pot învăța cum să ne raportăm la macroistorie, dar și cum putem înțelege și traversa o perioadă extrem de complicată la nivel socio-politic, care ne polarizează și care pare că ne obligă la mișcări și reacții radicale.
Katia Pascariu este o cunoscută actriță română de teatru și de film, având o bogată experiență în domeniul artistic și social. Este membru fondator al Centrului de Artă Comunitară Vârsta 4 și al Asociației ADO – artă pentru drepturile omului. Din 2017, este și evaluator de proiecte culturale la Administrația Fondului Cultural Național.
Social media:
Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.
