Izvor al informației servite publicului. Interesant concept prin care locuitorii orașului Curtici să aibă acces la rubricile de interes, modalitate de a răspunde la întrebările retorice ajunse „prin auzite” la urechile oamenilor cu factor de decizie sau care se ocupă cu modelarea opiniei publice în favoarea unora sau defavoarea altora și de a fi la curent cu planurile administrației privind viitorul acestui oraș.
De apreciat însă existența unui astfel de ziar (fără pic de ironie). Sunt prea puține orașe care beneficiază de un asemenea privilegiu.
Cum altfel să menținem o imagine, dacă nu suntem interesați de problemele și nevoile cetățenilor?Dar nu asta vreau să punctez. Ca orice ziar care se respectă, există și rubrici de cultură: recomandări de carte, autorul și poeziile săptămânii, bancuri, curiozități…orice, să umplem spațiul a două pagini A3. Un fel de război de gherilă între Cantitate vs. Calitate.
Mi-aș dori să se iradieze rubricile prin care se face propagandă, prin care se scriu promisiuni improbabil să se materializeze, prin care bandajăm o rană și pretindem că ea nu există…pentru că, pe cei mai mulți nu-i doare.
În loc să deversăm în pagini generalități, legende, fabule, reclame sau alte cele, nereprezentative pentru acest oraș și această comunitate, am putea gândi acest săptămânal ca un ziar care apare odată la două săptămani, poate chiar o dată pe lună, căci un buget de 6.000 lei se poate direcționa în altă parte – înspre tineri sau amenajarea și întreținerea locurilor de agrement.
Acum probabil o să gândiți ca sunt „hater” și că ceva mă mână să bag de vină la tot ce mișcă în Curticiul ăsta, că probabil am tot felul de interese care de care mai obscure sau cine știe ce alte motive… Insist să clarific: nu urmăresc blamarea administrației orașului, departe de mine gândul și intenția. Și fac asta pentru că am auzit păreri diverse care mă plasau într-o zonă de interese pe care nu mi le însușesc. Nu urmăresc niciun câștig personal, nu mușamalizez interesele altcuiva, iar pe de altă parte, nu doresc să creez o imagine sumbră a Curticiului, ci scriu pentru că îmi pasă. Mici așteptări am însă că se va schimba ceva. Ignoranța este și ea o unealtă orchestrată cu măiestrie în Curtici la fel ca oriunde , dar vreau totuși să nu îmi pierd speranța.
Vreau ca aici să se formeze pe viitor tineri competenți și oameni de calitate. Oameni care să iasă din zona lor de confort și să realizeze că nimic nu se poate realiza dacă fiecare este individualist și îmbrățișează calea ignoranței. Pot înțelege că este comod să stai, să nu te implici și să nu-ți pese, însă dacă nu ne descotorosim de această mentalitate, câtă vreme vom rămâne orbi, surzi sau ne prefacem că nu știm ce se întâmplă defapt, sunt convinsă că nu se va produce schimbarea. Poate că pe tine cititorule sau pe copii tăi nu-i va afecta, că momentan e bine și ne complacem în ce există, dar dacă alegem să privim mai în ansamblu, să ne gândim și la generațiile care urmează, ce exemplu de tărie de caracter sau interes le oferim? O etrnă și tristă moștenire a complacerii…
Am fost inspirată să scriu despre acest subiect deoarece în ultima săptămână, în urma nu știu căror schimbări, ironia sorții a făcut ca numărul din 15.07.2016 din Gazetă să nu ajungă și pe strada mea. Astfel de incidente nu reprezintă o premieră, de 9 ani de când există „Gazeta de Curtici” însă mi-a servit drept sursă de inspirație. Nu pot totuși să nu mă întreb ce s-a întâmplat oare cu cele 2400 de exemplare reprezentând tirajul săptămânal?
Morala: „Somnul rațiunii naște monștrii” (Francisco De Goya)
SURSA FOTO: www.romanidepoveste.ro
