Acum câteva ore, Timișoara a fost desemnată „Capitala Europeană a Culturii 2021”. Felicitări echipei din Tmișoara care a venit cu o idee simplă „Luminează orașul prin tine!”, pornită de la faptul că este primul oraș luminat electric din Europa. Felicitări și pentru că a întrecut Bucureștiul, Clujul și Baia Mare.
Timișoara va primi 48,5 milioane de euro de la Uniunea Europeană și de la Bugetele Patriei, în plus vor fi multe alte milioane de Euro care vor fi investiți pentru infrastuctură și alte milioane de Euro vor aduce mulțimea de vizitatori. Multe alte avantaje vor veni în urma acestei nominalizări, și nu doar financiare.
Sigur că suntem puțin supărați, dar, totuși, ne gândim inclusiv cu umor la câți bani s-au cheltuit în Arad pentru „lupta Culturală”. Mai multe activități culturale sau mascate sub pulpana culturii au fost afișate sub bagheta marelui om de presă și de partid Andrei Ando. Un motiv de cheltuieli elucubrante în numele culturii făcute de administrația locală, care nici măcar nu merită enumerate. Dar mă gândesc câtă tristețe a fost azi în aripa culturală a Primăriei Arad… Era normal să câștige cineva, dar chiar Timișoara? Să vedem aici lângă noi milioanele de Euro cheltuite, să nu putem să ne bucurăm și noi de aceste bugete fantastice, să organizăm un maraton, un concurs de table, ceva?
Dureros!
E ca și cum ar câștiga la Loto colegul de serviciu cu care ai luat biletele împreună. În loc să te bucuri că a murit capra vecinului, acum trebuie să mergi să îl feliciți pentru realizări. E ca și cum ai merge cu soacra la un meci de baschet și ea ar câștiga marele premiu de pe scaun. O veste ca asta sigur te doboară, nu mai ești bun de nimic câteva zile – sau, varianta a doua, începi „vânătoarea de vrăjitoare”: ia să găsim noi cine e vinovat că nu mai avem cel mai vechi stadion din țară? Cine nu a refăcut Teatrul Vechi? De ce nu avem Operă? De ce e scandal la Filarmonică? Ce e cu salariile mizere de la teatru? De ce se prăbușesc fațadele clădirilor istorice de pe centru?
Dacă se poate discuta în termeni de culpabilitate, eu, unul, nu mă gândesc la un singur vinovat: mă gândesc că noi toți suntem vinovați, pentru că acceptăm, la fiecare alegeri, aceleași decizii ale unei mulțimi care se prezintă la vot, undeva pe la 45%, o mulțime care a votat cu mintea la micii și berea primită gratis. Cum putem vorbi despre cultură dacă ne conduc oameni aleși pe mici și bere?!
Eu zic să ne vedem de treabă și să ne uităm peste gard cum se va îngrășa capra vecinului. Eventual să participăm la evenimentele culturale Timișorene în număr cât mai mare.
Felicitări, Timișoara !
