Aş fi vrut să scriu despre dezgustătoarea joacă de-a alegerile invalidate din PNL. Am să o fac, dar doar atunci când apele se vor linişti, şi vom putea vedea mizeria ieşind la suprafaţă (deşi eu cred că mizeria e foarte vizibilă, pentru un ochi oarecum format). Dar îmi mijesc dioptriile ceva mai încolo, în Orientul Mijlociu, pentru ceva cu adevărat urât.
Statul Qatar ar fi plătit aproape 1 miliard de dolari drept răscumpărare pentru eliberarea unor membri ai familiei regale răpiţi în Irak, în timpul unei partide de vânătoare, acesta fiind unul dintre motivele pentru decizia dramatică a mai multor state arabe de a tăia toate relaţiile diplomatice cu Doha. Statul Qatar a plătit această sumă uriaşă de bani pentru a asigura eliberarea a 26 de membri a unei expediţii aflate la vânătoare în sudul Irakului şi a aproape 50 de militanţi capturaţi de jihadişti în Siria. Doha a plătit această răscumpărare către două grupuri aflate în topul listelor negre antiterorism: un grup militant afiliat al-Qaeda ce operează în Siria şi către oficiali de securitate iranieni.
Această înţelegere, ce s-a consumat în luna aprilie a acestui an, a tras semnale de alarmă în rândul statelor vecine Qatarului cu privire la rolul micuţului stat în finanţarea terorismului într-o zonă marcată de conflicte multiple şi rivalităţi religioase. Drept răspuns, luni dimineaţă Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite şi Bahrain – la care s-au alăturat ulterior Yemen şi Maldive – au luat decizia extraordinară de a tăia toate legăturile diplomatice cu Statul Qatar – sub acuzaţia directă de finanţare a extremismului şi terorismului în Orient. „Această sumă uriaşă plătită drept răscumpărare a fost ultima picătură ce a umplut paharul”, a declarat un comentator politic citat de publicaţia londoneză.
Oficialii de la Doha au negat că finanţează grupurile teroriste din zonă şi au criticat blocada impusă de statele vecine ca „fiind fundamentată pe acuzaţii ce nu au nici o bază în realitate”. Aceştia nu au dorit să comenteze informaţiile legate de răscumpărările plătite, însă o persoană apropiată de oficialii guvernamentali ai Qatarului a confirmat existenţa acestor plăţi, fără a cunoaşte cu exactitate sumele implicate. Statul Qatar este unul din aliaţii Statelor Unite din zona Golfului Persic, găzduind o importantă bază militară americană – cu peste 11.000 de soldaţi şi operând ca centru de comandă în ofensiva împotriva ISIS. Statele din jur, care ca şi Qatarul aparţin de ramura sunnită a islamului, au avut în ultima vreme o relaţie rece cu acest stat, pe care l-au acuzat de un rol rebel în raport cu Iranul şi au invidiat faptul că acest stat a devenit o putere media regională prin influenţa oferită de postul Al Jazeera.
În faţa acestei adevărate blocade economice, Statul Qatar nu are altă opţiune decât să cedeze. Qatarul are o lungă istorie în ceea ce priveşte legăturile politice cu o serie de grupuri „controversate” din regiune, grupuri ce includ militanţi din Darfur, Sudan, altele ce susţin talibani în Afganistan sau Hamas în Gaza. Doha se prezintă însă drept un actor neutru în Orient, alegând să acţioneze ca intermediar în multiplele conflicte din zonă. Rivalii Qatarului susţin însă că acesta se foloseşte de aceste legături pentru a finanţa grupări islamiste radicale. Pentru aceste ţări, această înţelegere de răscumpărare este doar o dovadă în plus a intenţiilor reale ale Qatarului. „Dacă vreţi să înţelegeţi cum finanţează Qatarul grupările jihadiste nu trebuie să vă uitaţi mai departe de înţelegerea de răscumpărare a ostatecilor”, a declarat un lider al opoziţiei din Siria ce a mediat, în trecut, un schimb de ostateci cu o grupare afiliată cu al-Qaeda. „Şi aceasta nu este singura – este doar una dintr-o serie de astfel de înţelegeri de la începutul războiului”, a completat acesta.
Aproape 700 milioane $ au fost plătiţi unor oficiali iranieni şi unor grupări islamice şiite susţinute de către Iran. Alte 300 de milioane $ ar fi mers către grupări islamiste din Siria, în special către Tahrir al-Sham, o grupare afiliată cu al-Qaeda, în opinia experţilor occidentali. Această întreagă operaţiune ar fi început acum mai bine de un an, în decembrie 2015, când grupul militant ce operează în Irak apropiat de Iran, Kata’eb Hizbollah, i-ar fi răpit pe cei 26 de membrii ai familiei regale a Qatarului. Trei lideri militanţi irakieni au declarat că aceştia au fost ţinuţi în Iran până când răscumpărarea a fost plătită. Această grupare are legături apropiate cu Hezbollah, gruparea militantă din Liban, ce luptă alături de forţele fidele preşedintelui Bashar al-Assad. Motivul acestei răpiri a fost obţinerea unei „monede de schimb” în negocierea eliberării mai multor luptători şiiţi, prizonieri în Siria ai grupării Tahrir al-Sham. Această înţelegere ilustrează modul în care Qatarul finanţează grupările jihadiste din Siria.
Însă, pentru statele din Golf cea mai importantă problemă pare a fi însă susţinerea pe care Doha o acordă Teheranului, principalul rival regional al Arabiei şi aliaţilor ei, pe care-l acuză de finanţarea diverselor conflicte din lumea arabă. Această înţelegere a oferit acoperirea perfectă pentru politica Qatarului de finanţare a acestor grupări islamiste. Un oficial arab regional a declarat că suma totală plătită grupărilor jihadiste este de aproape 300 milioane $. Deci, dacă adunăm acestă sumă la ceilalţi 700 de milioane $ plătiţi Iranului şi grupurilor susţinute de Teheran, asta înseamnă că Statul Qatar a plătit aproape un miliard de dolari în această înţelegere nebună.
Un alt capitol plin de intrigă în această poveste s-a consumat în luna aprilie a acestui an, când prim-ministrul irakian Haidar al-Abadi a declarat că autorităţile irakiene au confiscat sute de milioane de dolari ce ar fi ajuns ilegal în Irak în avioane ale Qatarului. Nu este clar dacă aceste sume de bani fac parte din această tranzacţie sau reprezintă o altă plată. Toţi aceşti bani au fost aduşi în valize.
Dar, în fapt, dacă privim situaţia la modul cel mai obiectiv cu putinţă, dincolo de păcatele evidente, Quatarul plăteşte oale sparte de alţii, mai ales cele ale dezastruoasei politici externe americane în Golf. E vorba, binînţeles, şi de o lovitură de imagine pentru administraţia Trump, pe sistemul „a venit Donald şi a rezolvat situaţia, a găsit vinovatul”. Să fim serioşi. Toate statele din regiune sponsorizează terorişti islamişti. Şi, dacă nu îi sponsorizează, sigur plătesc o formă de taxă de protecţie. Iar, într-un final, totul este despre bani. Şi, ca urmare a acestui incident diplomatic, preţul petrolului a crescut.
Ghici cine câştigă?
