O zi neagră: 19 decembrie 2016. Patru atentate teroriste comise în patru ţări diferite, sub flamura verde – neagră a islamului sau împotriva ei.
Atentatul şi uciderea ambasadorului rus la Ankara Andrei Karlov, într-o sală de expoziţii de artă fotografică, de către un poliţist turc care în timp ce trăgea, striga „Nu uitati de Alep” şi ”Allahu Akbar”, identificat ulterior ca fiind un adept a lui Fethullah GULEN, presupusul mentor spiritual al loviturii de stat eşuate din Turcia; tot luni un atac armat în stabila şi liniştita Elveţie la Zurich, unde un bărbat matur îmbrăcat în negru a intrat într-o moschee şi a tras focuri de armă împotriva enoriaşilor veniţi la rugăciunea de seară, rănind grav trei bărbaţi, după care a părăsit în fugă locul crimei. Evident, atentat terorist.
În Iordania luptători ISIS au atacat un comisariat de poliţie şi vehiculele acestora în localitatea Karak, o zonă turistică din Sudul ţării, la 100 km de capitala Amman, şi au luat ostatici. La intervenţia Serviciilor de securitate, care au încercuit obiectivul, încercând eliberarea ostaticilor, 5 şi-au pierdut viaţa, intre ei un canadian.
Dar cel mai grav atentat terorist s-a produs la Berlin, în Germania
Îl las pe noul Preşedinte al Statelor Unite, validat astă noapte de electori, Donald Trump, să se pronunţe: este un „atentat terorist terifiant (…) Civili nevinovați au fost uciși pe străzi în timp ce se pregăteau să serbeze Crăciunul. Statul Islamic și alți teroriști islamiști atacă în mod continuu creștinii în sânul comunităților lor și lăcașuri de cult. Acești teroriști, la fel ca și rețelele lor regionale și mondiale, trebuie să fie eradicate de pe fața Pământului, o misiune pe care urmează să o ducem la bun sfârșit împreună cu toți partenerii noștri iubitori de libertate“.
Această declaraţie mi se pare edificatoare, şi nu am nici o reţinere să cred în acest bărbat puternic, fiind sigur se va ţine de cuvânt. Ar fi şi cazul!
Am să mă opresc asupra acestui atentat, din Berlin – Germania, cu toate că şi asasinarea ambasadorului rus la Ankara este la fel de gravă şi complexă, necesitând o analiză în contextul evenimentelor generate de războiul din Siria şi cel cu ISIS.
Să menţionăm pe scurt evenimentele
În seara de luni 19 decembrie 2016 la Berlin într-un Târg de Crăciun, şoferul unui camion cu număr de Polonia a intrat intenţionat în mulţime, a ucis 12 persoane şi a rănit altele 48, dintre care câteva deosebit de grav; poliţia confirmă că este un atentat terorist, revendicat de Statul Islamic pe Twitter.
Fără a mă erija în nepotul clarvăzătoarei Vanda, când am analizat atentatul din Nisa – Franţa, din 14 iulie 2016, relevam un nou mod – pentru Europa – de atentate, prin folosirea mijloacelor de transport grele. Atunci un islamic tunisian fanatic a ucis 85 de persoane din mulţime cu un camion de 19 tone, ce sărbătoreau Ziua Naţională a Franţei. Apoi în materialul cu referire la „Germania Federală şi terorismul”, apărut în această publicaţie, în urma atentatelor teroriste din 18 iulie a.c., comis de un afgan refugiat într-un tren de călători în landul Bavaria şi a celui 22 iulie a.c., a tânărului germano-iranian de 18 ani, finalizat cu 10 morţi şi 21 de răniţi. Relevam superficialitatea Intelligence-ului german, a vidului de informaţii.
Consemnam în ambele materiale că: „Nici o măsură de securitate nu poate fi infailibilă, – menţionând – importanţa structurilor de Intelligence pentru cunoaşterea fenomenului, a previziona recrudescenţa terorismului de sorginte islamică şi a-l preveni. Chiar şi ţările vizate puteau fi nominalizate şi delimitat „câmpul tactic” de acţiune al terorismului. Pot chiar să apreciez că, cei care aveau obligaţia să deceleze vectorii de pericol în evoluţia terorismului, au eşuat. Nu cred că este penurie de mijloace, ci de competenţe.” Şi îmi menţin poziţia. Aş spune, chiar superficialitate.
Cum poţi califica declaraţia şeful Biroul poliţiei criminale federale germane, care motivând iminenţa unor acte teroriste, înaintea Campionatului European de fotbal, afirma: „In special din cauza trecutului colonial francez în Africa de Nord, implicării sale militare în Mali şi susţinerii luptei împotriva aşa-numitului Stat Islamic în Irak si Siria, Franţa este mereu în vizorul atacatorilor islamişti.” Declaraţia mi se pare arogantă, chiar persiflantă, dar şi o percepţie superficială şi neprofesionistă a fenomenului terorist în 2016.
Realitatea s-a dovedit contrară. Germanii au fost daţi jos de pe piedestal, recrudescenţa terorismului islamic i-au atins de câteva ori destul de grav, coborându-i cu picioarele pe pământ. Contrar susţinerilor Cancelarului Angi Merkel, precum că terorismul nu este generat de migraţia din zonele de conflict, încercând a escamota politica sa de admitere a imigranţilor, s-a dovedit falsă.
Cine este teroristul din piaţa?
Este cert că este un emigrant din zona musulmană. Bărbatul ar fi venit în Germania în luna februarie 2016, ca refugiat din Pakistan. Acesta are 23 de ani şi este înregistrat în Germania, conform uzanţelor. După cum afirmă Tagesspiegel, teroristul ar fi fost reţinut anterior de poliţia locala ca „un criminal mărunt”!
Despre acest terorist atentator, din cauza zgomotului de motor, al strigătelor de moarte, nu s-a putut desluşi, în timp ce omora oameni, trecând brutal cu roţile peste vieţile oamenilor, că striga: „Allahu Akbar!” Eu sunt convins că aşa urla, din rărunchi, aşteptând să urce la cer, să-şi primească muntele de orez fiert promis de Mahomed iar cadânele virgine să-l înconjoare languros! Nu a avut noroc, nemţii de data asta nu l-au împuşcat, şi bine au făcut, existând şansa de a-l determina să se spovedească, că doar vin sărbătorile creştine şi Anul nou. Deşi, eu cred că este exclusă o asemenea posibilitate. Necunoscute sunt căile lui Allah!
Zona atacului, o Piaţă de Crăciun din Berlin a fost vizitată şi de cancelar care aprecia atentatul, „un act de cruzime de neînţeles” (…) „sunt la fel ca milioane de oameni din Germania tristă și șocată. Doisprezece oameni care au fost ieri, printre noi, care au privit cu nerăbdare spre Crăciun, care au avut planuri, nu mai sunt” (…) „vreau ca ei să știe că toți suntem uniți cu ei în doliu. Ne rugăm pentru răniți. Că ei sunt sănătoși și capabili să trăiască.”
În mass-media germană, pentru a exonera de orice vină Cancelarul, pentru politică de acceptare a emigranţilor, din rândul cărora e posibil să fie şi atentatorul, s-a lansat ambiguitatea că ar fi emigrant. Apoi, s-a dat „ştirea” că atentatorul ar fi liber, înarmat şi foarte periculos. Nemţi, baricadaţi-vă în case, nu ieşiţi pe stradă şi nu comentaţi! Acest scenariu este similar cu cel de la atentatul din Munchen, când teroristul islamic, născut în Germania, ucigând nemţi cu sânge rece, striga: „Allahu Akbar”! Ich bin Deutsch ! Sunt german!
Totuşi, acest terorist, a acţionat singur, a avut complici, de unde a procurat el camionul, şi cine era individul mort din cabina vehiculului?
Poliţia germană a identificat firma poloneză căruia îi aparţinea autocamionul. Mortul din cabină este şoferul polonez dar presupusul atentator e liber, mai mult, nu ar fi fost singur! Cercetarea criminalistică face o asemenea dovadă!
Rămâne varianta: atentatul este comis de teroriştii islamici!
Bine, dacă unii democraţi germani, nu-i vor învinui pe comuniştii ruşi!
- Citește mai multe articole ale autorului – AICI
