Mă întâlnesc cu o cunoştinţă în oraş. Se uită aşa, ciudat, la mine, şi-mi zice cu un zâmbet complice: ştii, cred că mi-e ascultat telefonul. Şi privirea aia mândră, de om conştient de importanţa sa, că-l urmăresc serviciile. Lucru care pe mine, personal, mă îngrozeşte. După ce am fost ascultaţi şi urmăriţi de securitate, faptul că suntem în continuare monitorizaţi în halul ăsta nu ar trebui să fie un motiv de mândrie. Ar trebui să ne sperie viteza cu care renunţăm la drepturile noastre constituţionale, la intimitatea noastră, în schimbul unei iluzorii protecţii faţă de terorişti. Patriotismul a fost înlocuit cu plata taxelor, faptul că avem o tonă de sugative de la buget nu pare să deranjeze pe nimeni, hai să controlăm pe toată lumea, poate prindem evazioniştii şi va curge laptele şi mierea… Ni se pregăteşte o mare ascultare, una cum n-a mai fost şi, toată lumea pare liniştită.
Controversatul sistem SRI SII Analytics de prevenire a fraudei, corupţiei, terorismului şi evaziunii fiscale va pune la un loc toate bazele de date ale unor ministere şi instituţii-cheie ale statului pentru ca instituţiile statului să analizeze mai bine cantitatea semnificativă de date pe care deja o au la dispoziţie. Acuzat că-şi face un sistem ”Big Brother” cu bani europeni, Serviciul Român de Informaţii susţine că proiectul SII Analytics, criticat de societatea civilă pentru că ar putea deveni o intruziune în viaţa privată a cetăţenilor, va opera doar bazele de date deja existente, însă cu modalităţi îmbunătăţite de grupare a informaţiilor. SRI va pune în acelaşi loc baze de date ale unor ministere şi instituţii-cheie ale statului român printre care cele ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului de Finanţe / ANAF, Ministerului Justiţiei, cele ale Băncii Naţionale a României sau ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. „Sistemul informatic preia informaţiile necesare de la mai multe instituţii publice, prin asigurarea interoperabilităţii dintre bazele de date ale acestora. Din această perspectivă, sistemul oferă posibilitatea regăsirii rapide a diverselor categorii de date sau accesul la tablouri de bord”, se arată în caietul de sarcini al proiectului „Sistemul Informatic Integrat (SII) Analytics”.
Pentru ca toate acestea să fie posibile, SRI susţine că trebuie să achiziţioneze patru dispozitive pentru interceptarea traficului de Internet (echipamentele de tip Traffic Access Point – TAP), precum şi o soluţie de monitorizare a utilizării resurselor de comunicare colaborativă. Potrivit specialiştilor, cu ajutorul echipamentelor Access Point sunt monitorizate comunicaţiile prin servicii şi programe de instant messaging (cum ar fi Yahoo Messenger, Facebook Messenger, Skype etc.), email sau orice alte mecanisme similare de comunicaţie electronică. „Soluţia va asigura identificarea protocoalelor specifice de comunicare colaborativă în tehnologie Web, inclusiv a mesageriei electronice «instant» şi a celei tradiţionale (de tip email şi asimilată), precum şi a tehnologiilor conexe de schimb de informaţie nestructurată, indiferent dacă serviciile de acest tip vor fi accesate şi utilizate prin aplicaţii dedicate, sau prin pagini Web, în instanţe de tip browser”, se arată în caietul de sarcini.
Reprezentanţii Serviciului Român de Informaţii susţin că SII Analytics va ajuta instituţiile statului să analizeze mai bine, mai structurat, mai rapid şi mai relevant cantitatea semnificativă de date pe care deja o au la dispoziţie. Astăzi, instituţiile din România, în cooperările inter-instituţionale, valorifică în medie în jur de 25% din informaţia disponibilă. SII Analytics scade cu până la 90% timpul de acces la date şi pune la dispoziţie instrumente software de analiza avansată şi acces securizat în condiţii de mobilitate. De asemenea, permite analiza avansată prin elemente grafice – scheme de relaţii, hărţi, charturi. Scopul este ergonomia, care conduce la rapiditate şi eficienţă”, arată SRI. Potrivit caietului de sarcini, platforma Big-Data, programul prin care SRI centralizează toate datele, trebuie să îndeplinească anumite cerinţe. Astfel, platforma trebuie să fie capabilă să asigure accesul unui număr minim de 500 utilizatori concurenţi, la un volum de date de minim 30 TB, cu o creştere anuală de 6 TB, să asigure o medie a timpului de răspuns de sub 5 secunde, în condiţiile în care 500 de utilizatori concurenţi vor efectua regăsiri într-un interval de 60 minute şi să asigure o medie a timpului de răspuns de sub 10 secunde, în condiţiile în care se vor efectua 10.000 de regăsiri într-un interval de 60 minute, pentru programul ”face recognition” (recunoaştere facială).
SRI a fost acuzat de patru ONG-uri că vrea să implementeze un sistem informatic prin care să aibă acces necontrolat la orice informaţie despre orice cetăţean al României. Reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale au atras atenţia asupra riscului de supraveghere generalizată prin combinarea bazelor de date, dar şi asupra lipsei oricăror garanţii de respectare a drepturilor omului. SRI a explicat în ce constă sistemul „SII Analytics”, pentru care a fost lansată procedura de licitaţie prin SEAP şi care va opera, fără acces la internet, bazele de date deja existente însă cu modalităţi îmbunătăţite de grupare a informaţiilor. Potrivit SRI, sistemul nu are ca scop colectarea de date de la instituţii, ci valorificarea datelor deja existente, nu interceptează comunicaţiile persoanelor, nu este conceput pentru face recognition în timp real, nu este o ameninţare la adresa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. SRI mai precizează că „SII Analytics” nu este un proiect singular la nivel european. „Accesul unei instituţii la datele altei instituţii, prin intermediul SII, este şi va fi şi în continuare acordat doar cu acceptul proprietarului datelor, potrivit legii. Fiecare activitate în sistem este jurnalizată până la ultimul click. Orice încercare de utilizare a sistemului în interes propriu sau abuziv este identificată de filtre interne special constituite, fiind sancţionată inclusiv penal”, arată SRI.
Licitaţia pentru SII Analytics a fost deschisă pe 22 august şi se desfăşoară prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Programul e finanţat prin fonduri europene în valoare de 25 de milioane de euro. Bazele de date corelate ale sistemului SII ANALYTICS trebuie să fie capabile să răspundă de la cele mai simple căutări, la cele mai complexe. Potrivit caietului de sarcini, „Behavioral analytics” reprezintă o analiză avansată, ce permite definirea unor comportamente, ca o grupare de filtre complexe construite grafic şi/sau programatic, folosind orice obiect, proprietate sau relaţie definită în modelul de date conceptual sau calculată prin agregări şi grupări multiple, pe baza cărora pot fi identificate, vizualizate, analizate şi monitorizate obiecte ce se încadrează într-un tipar.
Această soluţie trebuie să asigure răspunsuri la întrebări de tipul: * care sunt societăţile comerciale ai căror acţionari sau administratori figurează la mai mult de N societăţi comerciale şi au cazier judiciar? * care sunt societăţile comerciale înfiinţate între anii AAAA-AAAA, cu numărul mediu de angajaţi în perioada BBBB-BBBB mai mic decât N şi cu rambursări de TVA mai mari de S lei? * care sunt societăţile comerciale cu cifra medie / angajat mai mare decât media + P% din abaterea medie standard a codului CAEN X? * care sunt persoanele fizice al căror venit personal declarat pe perioada AAAA – AAAA şi creditele bancare contractate pe perioada BBBB – BBBB este cu P% mai mic decât numărul de metri pătraţi de teren/clădiri şi auto de valoare minim S lei, dobândite în perioada CCCC – CCCC? Nu în ultimul rând, SII ANALYTICS va avea şi o componentă performantă de recunoaştere facială (recunoaşterea unei persoane după o fotografie).
Potrivit caietului de sarcini, licenţierea modului „Face Recognition” va acoperi cel puţin 3.000.000 de regăsiri de subiecţi unici, fără alte restricţii. Imaginile de referinţă utilizate în cadrul soluţiei „face recognition” reprezintă un caz particular al datelor salvate în depozitele de date nestructurate.
Cine ar fi crezut că preşedintele ales de către internauţi va fi cel care pune botniţa perfectă libertăţii de exprimare în România? Pentru că mulţi au încercat. Şi aşa, simplu, aşa începe totul. Cu oameni blazaţi, speriaţi, manipulabili, dispuşi să lase alţi oameni să le caute prin sertare, doar pentru ca să aibă impresia că sunt în siguranţă, că are cineva grijă de ei. Sancta simplicitas.
