Artistul mural pe care-l găsiți pe rețele ca Irlo Doidoi a muncit la porecla IRLO până la renume încât aproape nimeni nu-l mai știe drept Laurenţiu Alexandrescu, bistrițeanul care s-ar fi putut stabili în orice oraș mai cu ștaif de pe acestă planetă, dar a preferat Aradul. Este unul dintre… toți arădenii care l-au cunoscut pe Miloș Cristea și l-au iubit pentru ceea ce le-a transmis – pe Irlo inițiindu-l, în arta și tehnica desenului, fapt care a contribuit din plin la formarea artistului care este astăzi și va fi până la capăt.
Un fericit concurs de împrejurări a făcut ca întâlnirea dintre artistul Irlo și medicul stomatolog Maxim Costan,
noul (de vreun an) președinte al Asociației de Locatari a „Blocului Libelula” – devenit un portal generator de subiecte negative în presa locală – să depășească etapa „copaci arși”, rezolvări sinistre ale fațadei, loc de întâlnire pentru „pești” într-una dintre cele mai circulate zone pietonale din municipiu.
Dacă se hotărește cineva care are puterea de a își pune legal hotărârile în practică și taie porcăriile alea de table ruginite care mai bântuie zona, spațiul va redeveni frecventabil, cu siguranță. O zugrăveală contemporană ar contribui din plin la asta…
Am urmărit lucrarea de când a început să se contureze și până la finalizarea ei – duminică, 11 octombrie – când, pur și simplu, am rămas uimiți de câți oameni, de toate vârstele și nu doar arădeni, se opresc pentru a admira lucrarea lui Irlo – un omagiu adus profesorului său, cetățean de onoare al acestei urbe, care încă mai locuiește, prin spiritul său, la etajul 10 al „Blocului Libelula”.
Am luat câteva păreri de la cei pe care i-am întâlnit pe stradă și, bineînțeles, am discutat cu Irlo despre acest nou proiect, chiar „de suflet”, cu care ne-a încântat pe toți.
Proiectat de Miloș Cristea și construit între anii 1967–1969, primul bloc cu 10 etaje construit în Arad va rămâne în conștiința oamenilor acestui oraș multă vreme de acum încolo ca un simbol al modernizării, așa încât merită încă multe gesturi ca și cel făcut de Irlo și finanțatorul său (cu bani de-un chef, dacă e să atingem și acest punct,
Miloș Cristea (1931-2003) – Arhitect ■ Om de cultură ■ Cadru universitar ■ Distins de 4 ori cu Premiul Uniunii Arhitecților ■ Cetățean de Onoare al Aradului
Miloș Constantin Cristea s-a născut la 1 mai 1931, la Arad din părinții Olga și Constantin. Clasele primare le-a urmat la Școala Sârbească (în curtea Bisericii Sârbești din Pârneava). A absolvit ulterior Liceul Moise Nicoară, unde a fost îndrumat de cei mai prestigioși dascăli ai Aradului acelor vremuri.
A urmat cursurile de desen ale Școlii Populare de Artă din Arad, având o vocație de neegalat pentru desen. A fost din start adeptul artelor clasice. Pentru a-și putea susține financiar cursurile de desen, în perioada grea de după război, a lucrat ca lăcătuș mecanic la Uzina de Vagoane din Arad.
În 1957 a absolvit cursurile Institutului de Arhitectură Ion Mincu din București beneficiind de instrucția unor mari personalități ale arhitecturii românești interbelice. A fost foarte apreciat de dascăli și colegi pentru talentul și capacitatea de muncă pe care a dovedit-o în timpul studiilor.
După absolvirea facultății s-a reîntors în orașul pe care l-a iubit și slujit până la moarte, în Arad. A lucrat rând pe rând ca șef de proiect, proiectant principal gradul I. A îndeplinit funcții de conducere (șef de atelier și director) la Institutul de Proiectări din Arad. A luptat, împreună cu alți colegi arhitecți, ingineri și tehnicieni, pentru înființarea Institutului de Proiectări la Arad. Între 1971 și 1983 a fost conferențiar universitar la Secția de arhitectură a Institutului „Traian Vuia din Timișoara”, Catedra de Sistematizare și Urbanism. A fost dedicat total carierei de dascăl îndrumând și inițiind foarte mulți studenți în știința arhitecturii și a urbanismului. Între 1990 și 2003 a fost consilier pentru probleme de restaurare și urbanism al Primăriei Arad.
A mai deținut funcțiile de președinte al Filialei Arad a Uniunii Arhitecților (1970-1989), membru în Consiliul de Conducere UA (1971) și membru în Comitetul de Conducere UA (1990).
Miloș Cristea a fost distins de patru ori cu Premiul Uniunii Arhitecților din România (rarisim, poate chiar unic la nivel național). A primit Ordinul Muncii clasa III în 2 rânduri pentru reușite profesionale. A primit titlul de Cetățean de Onoare al Aradului în 2003.
Numele lui Miloș Cristea se leagă de realizări importante ale Aradului dar și ale altor orașe
Arhitectură și urbanism
- Fațada actuală și restructurarea Teatrului de Stat (Arad, 1958) — în colaborare cu arh. Teodor Aslan și ing. V. Spoială.
- Blocuri de locuințe (Timișoara, 1958).
- Substația de redresare (Timișoara, 1958) — lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților.
- Sistematizare Zonă „Parc sportiv (stadion) — Complex studențesc — Pod Michelangelo” (Timișoara, 1959) — lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților.
- Restructurarea Spitalului de Pediatrie (Arad, 1959).
- Piața Romană — Detaliu de Sistematizare și Proiect de execuție (Arad, 1959).
- Teatrul de Marionete — amenajare interioară (Arad, 1960).
- Detaliu de sistematizare și amenajare peisagistică Piața „Avram Iancu” (Arad, 1960).
- Ștrandul „Neptun” — Plan general (Arad, 1963).
- Schița de sistematizare a orașului Arad (1964).
- Blocuri de locuinţe cu caracter unicat (Arad — bd. Revoluţiei, Faleza Mureşului, Calea Aurel Vlaicu, str. T. Moşoiu, etc).
- Studiu de sistematizare cartier „Aurel Vlaicu″ (Arad).
- Detaliu de sistematizare Piața Gării (Arad).
- Bloc „Libelula”. Complex de servicii, cinematograf, locuinţe (Arad, 1969) — lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților.
- Hotelul Astoria (Arad, 1970) — lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților.
- Pavilion administrativ al Complexului Sere (Arad).
- Extinderea Facultății de Mecanică și realizare Atelier Școală la I. P. „Traian Vuia″ (Timișoara, 1978).
- Cămin-cantină pentru comunitatea evreiască (Arad).
- Restructurarea și extinderea Palatului Episcopal (Arad, 1978).
- Catedrală Ortodoxă (Arad, 1978).
- Schiță de sistematizare a orașului Lipova (Lipova, 1984).
- Restructurare curte-grădină interioară la palatul Neuman (Arad, 1984).
- Piața Primăriei Arad — Detaliu de Sistematizare și Proiect de execuție (Arad, 1988).
- Cabane de agrement (Arieșeni, Moneasa — 1996).
- Piața Teatrului de Stat — Detaliu de Sistematizare și Proiect de execuție (Arad, 2001).
- Amenajarea Muzeului Sava Tekelia (Arad, 2001).
- Case particulare (mai multe lucrări în diferite locații).
Restaurare
- Monument Crucea Martirilor 1918-1919 (Arad, 1992).
- Liceul Moise Nicoară (Arad, 1995).
- Palatul Cultural (Arad, 1998).
- Universitatea „Aurel Vlaicu” (Arad, 2001).
- Palatul „Cenad” — proiect (Arad, 1999).
- Monumentul Libertății — proiect de stereotomie și montaj (Arad, 2001).
- Palatul Administrativ — cu detalii altorelief (Arad, 2002).
- Obeliscul Sfintei Treimi — proiect de stereotomie și montaj — Piața Teatrului (Arad, 2002).
- Biserica Sârbă — școala și anexele (Arad, 2002).
- Monumentul Sf. Ioan Nepomuk (Arad, 2002) — în colaborare cu artistul Mihai Takacs.
- Teatrul de Stat — cu detalii altorelief (Arad, 2003).
Artă monumentală
- Frontonul Teatrului de Stat — altorelief și palmete (Arad, 1960) — în colaborare cu sculptorul Ioan Tolan.
- (Soclu și postament) Monumentul Ostașului Român Piața „Avram Iancu” (Arad, 1960) — în colaborare cu sculptorul Gavril Covalschi.
- Fântâni arteziene în (Arad și alte locații — 1968, 1969, 1970).
- Ansamblul monumentelor „Muzica”, „Dansul”, „Poezia” în scuarul hotelului Astoria (Arad, 1972) — în colaborare cu sculptorii I. Gheorgiță, I. Oniță și Geta Caragiu.
- Ansamblul monumentelor de pe Faleza Mureşului (Arad, 1972) — în colaborare cu sculptorii din grupul „Măgura”: Napoleon Tiron, Mihai Buculei, A. Țuculescu, A. Marchiș, L. Domokos, Gheorghe Roșu, P. Mărgărit, I. Munteanu, H. Avramescu, I. Lafazanis, P. Jucu, L. Axente.
- Monumentul Eroilor de la Păuliș (1974), în urma câștigării unui concurs național — în colaborare cu sculptorii Emil Vitroel și Ionel Munteanu— lucrare distinsă cu Premiul Uniunii Arhitecților.
- Monument dedicat luptei contra inudațiilor (Arad, 1977).
- Monumente funerare cu caracter monumental (Arad 1980-1983, Timișoara 1981-1984).
- Mozaicul din Piața Primăriei (Arad, 1989).
- Monumentul Eroilor – Calea Șagului (Timișoara, 2000) — în colaborare cu sculptorul Victor Gaga.
- Bustul lui Sava Tekelja (Arad, curtea Bisericii Sârbe).
Concursuri artă monumentală
- Monumentul Unirii (Alba Iulia, 1970) — în colaborare cu sculptorul Valer Brudașcu.
- Monumentul Marii Uniri (Arad, 1975).
- Monumentul lui Traian Vuia (Timișoara, 1976).
- Memorial Național — Turn de Televiziune (București).
- Monumentul eroului necunoscut (București).
Studii
- Studiu de sistematizare a zonei cabanelor de agrement de la insula Mureș, Pădurea Ceala (Arad, 1968).
- Restructurare prospect Bd. Revoluţiei (Arad, 1970 și 1993).
- Amenajarea malurilor Mureșului (Arad, 1977).
- Studii pentru zone pietonale la Arad și Lipova (1988).
- Studiu realizare garaje colective în incinte cuartale (Arad).
- Relocare pod cale ferată (Arad, 1998).
- Studiu privind reamplasarea Monumentului Libertății în rotonda Bisericii Catolice (Arad).
- Reconversia Cetății Aradului (Arad, 2001) — în colaborare cu Proiect Arad SA.
- Monumentalizare oraș Arad.
Lucrări teoretice
- Elemente de sistematizare urbană, rurală și teritorială – curs universitar (Timișoara, 1981).
- Articole în revista Arhitectura legate de corelarea intervențiilor de amenajare urbanistică și de protejare a patrimoniului construit. Integrarea obiectului de arhitectură și plastică monumentală în context urban.
Bun cunoscător și iubitor al istoriei, s-a dedicat înălțării la Arad a Monumentului Marii Uniri ca o recunoaștere a meritului pe care orașul său iubit l-a avut în zbuciumatul an 1918. În acest sens a întocmit studii pentru amplasarea și pentru construcția monumentului și a fost prezent întotdeauna când autoritățile locale, Biserica sau celelalte instituții i-au cerut sfatul.
Firul roșu care l-a mobilizat întotdeauna în munca sa a fost dragostea pentru Arad. Căldura, pasiunea și de multe ori patima cu care vorbea despre orașul său ne-a făcut să înțelegem mai bine Aradul și să-l iubim cu responsabilitate.
Miloș Cristea a fost un om crescut și educat în spirit creștin. A fost fiul al comunității sârbe din Arad, comunitate pe care a ajutat-o potrivit competenței sale. A fost prezent, însă, în egală măsură, atât în viața Bisericii Ortodoxe Române cât și în cea a Bisericii Sârbe surori. S-a considerat deopotrivă român și sârb. Deși botezat în credința ortodoxă a manifestat o deschidere și o iubire sinceră față de toți locuitorii Cetății. A avut prieteni apropiați printre maghiari, germani și evrei.
Mare iubitor de istorie, a făcut un adevărat cult pentru memoria înaintașilor noștri și pentru istoria neamului. Încă din tinerețe a fost un adept și un susținător al Monarhiei Române pe care a iubit-o și căreia i-a evidenția întotdeauna meritele istorice pentru realizarea României Moderne. Pasiunea sa pentru istorie a transmis-o și copiilor săi pe care i-a crescut în acest spirit.
În amurgul vieții și carierei sale Miloș Cristea a devenit, prin Hotărârea Consiliului Local Municipal, Cetățean de Onoare al Aradului. Această recunoaștere a muncii și dăruirii sale l-a mișcat adânc și i-a mângâiat suferința.
S-a stins din viață în 11 august 2003, la vârsta de 72 de ani.
CLICK pentru mai multe articole despre Miloș Cristea
Articol asociat:
