S-a împlinit (pe 28 februarie) o lună de când am publicat „Capitolul Ghioroc” al investigației jurnalistice privind depozitatea ilegală a deșeurilor periculoase – în special rezultat din demolări – din județul Arad, oprind, astfel, una dintre cele mai importante (notorii în lumea transportatorilor de moloz) „baze” (cum le spun ei) de la catastrofa ecologică la care părea condamnată de decenii încoace.
Mă gândeam – de câte ori dau de vreo „dezașezare umană” ca asta fac experimentul respectiv în minte – că dacă ai carota spațiul ăla dintre balastiere, întins pe 2 hectare, cu o sondă de înălțimea malului de deșeuri (care a depășit patru metri), ai putea să refaci istoria și antropologia ultimelor decenii din gunoaiele stratificate… dar știu, asta-i treabă pentru arheologii din viitor (dac-o mai fi cineva curios vreodată), nu pentru „organele de control și cercetare” de-acuma… „N-avem noi carotă, frate… nici contor Geiger n-avem… ce visezi acolo?!” – i-am auzit personal scuzându-se-n halul ăsta – „Și ni-s și prea puțini!” e marele lor argument că freacă menta în birouri.
Aradul e plin de gropi de gunoaie dăunătoare mediului… viitorului… tuturor în afara câtorva „derbedei atomici”
care din asta trăiesc: din dus moloz pe malul Mureșului, în gropile rezultate de pe urma exploatării balastului, pentru 400-1000 de lei transportul… depinde de cât de periculoase sunt deșeurile. „10 pe zi tot faci… socotește și tu – ai de unde să-i mulțumești pe toți!” – ca să rezumăm „mersul camioanelor” pe DN 7 într-o formulă și-o poză:
Mai periculoși decât derbedeii ăștia sunt, în ordinea păcatelor comise, cei care-i plătesc – și nu vorbim aici de o „sărăcie” care-și renovează apartamentul o dată-n viață și a sunat el la cineva care i-o sunat pe niște unii să-ți ducă cei 40 de saci de moloz cu care stai în drum și habar n-ai ce să faci, ci de „mari constructori”… firme, frate, care se laudă cu cartiere… drumuri și poduri… sponsori de partid… mă-nțelegi.
Iar cei mai periculoși dintre toți sunt „cei de sus” – în fapt, cei mai josnici dintre oameni – care iau șpagă ca să nu facă controale, anchete… nimic: doar să se plângă că-s puțini și n-au ce le trebuie!
Avem o schemă-n față… o s-o etalăm public când e gata.
Așa că dacă n-au ei carotă, facem noi rost și o să ne cumpărăm și contor Geiger (pentru cine știe – acum 50 de ani erau aproape obligatorii în orice gospodărie, pentru cine nu știe, o să fie din nou). Le-am luat la rând pe cele mai importante… n-avem decât să ne mulțumim deocamdată cu puținul – care nu-i puțin și nici ușor, totuși – pe care l-am obținut ca urmare a muncii de până acum: „Nu se mai cară la Ghioroc – gata! S-a închis pentru totdeauna – vă garantez!”
… mai ales că, urmare a întrebărilor pe care le-am adresat IPJ Arad, raportate la cazul Ghioroc, am primit următorul răspuns oficial:
Având în vedere sesizarea dumneavoastră, care a fost înregistrată la nivelul I.P.J. Arad – S.A.E.S.P. cu nr. 124035/12.02.2025, vă aducem la cunoştiinţă următoarele:
În urma verificărilor efectuate, în colaborare cu comisarii de mediu din cadrul GNM–CJ Arad, a reieşit faptul că amplasamentul unde au fost depozitate deşeurile precizate în sesizarea dumneavoastră a fost igienizată și salubrizată de către reprezentanții UAT COMUNA GHIOROC. Deşeurile fiind predate către operatori autorizați în vederea eliminării acestora.
Totodată, UAT COMUNA GHIOROC va lua măsuri locale pentru stoparea abandonului de deşeuri.
Aspectele sesizate rămân în continuare în atenția noastră, ne manifestăm disponibilitatea de a interveni la sesizările şi solicitările ce privesc atribuțiile Poliției Române şi vă asigurăm de promptitudinea intervențiilor noastre.
N-am mers pe vorbe… am vrut, bineînțeles, să văd cu ochii „micul miracol” căruia i-am fost sursă de inspirație… cu picioarele mele să-l testez . O jumătate de oră și o jumătate de pachet de șervețele umede m-a costat să-mi curăț bocancii și pantalonii… dar a meritat!
da… de apreciat că s-a muncit asiduu pentru „aplatizarea situației” zic – comparativ cu acum 3 săptămâni – când o dădeau ca „nivelată” arată aproape ca și cum s-ar pregăti pentru un parc voltaic…
M-am curățat pe bocanci și am fost și până la Primăria Ghioroc… să-l felicit (sau ceva) pe artizanul acestei aplatizări a problemei cota la (auto)pariul „dacă primarul va fi acolo” tinzând spre ridicol. „E la Consiliul Județean” – au morămăit oamenii din biroul ăla, cărora le cer scuze și aici că-i tot deranjez… mai ales că au treabă:
