Lucrarea vibrantă reprezintă mitul grecesc al lui Phrixus și Helle pe unul dintre pereții Casei Leda.
Arheologii italieni au descoperit recent o frescă de 2.000 de ani într-o stare remarcabilă pe pereții Casei Leda, o vilă din Pompei, care este sub excavație din 2018.
Pictat și înrămată pe un perete galben, fresca spune povestea mitologică a lui Phrixus și Helle, cu pigmenți vibranți și dimensiuni clare, care au fost conservate sub cenușa vulcanică încă din 79 d.Hr., după erupția Muntelui Vesuvius.
Phrixus și Helle erau gemeni născuți din regele Boeotian Athamas și o nimfă numită Nephele. Athamas s-a recăsătorit cu Ino, care îi ura pe copiii ei vitregi și a conceput un plan pentru a-l sacrifica pe Phrixus, la ordinele unui oracol, pentru a-și asigura propriul fiu dreptul la tron.
Frații au scăpat din Boeotia cu ajutorul Berbecului de Aur Khrysómallon, care i-a zburat peste mare, dar Helle a căzut de pe spatele său în timpul zborului și a înecat în ocean. Phrixus a găsit adăpost cu regele Aeëtes din Colchis și s-a căsătorit mai târziu cu fiica sa Chalciope.
Fresca înfățișează scenele frecvent menționate ale lui Helle înecându-se în timp ce întinde mâna după mâna fratelui său în timp ce Khrysómallon se pregătește să zboare departe.
Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic Pompei, a făcut legături între povestea grecească și evenimentele actuale care afectează Italia, într-un interviu acordat pentru The Guardian, remarcând că „istoria s-a repetat” și că Phrixus și Helle erau „doi refugiați pe mare, un frate și o soră, forțați să fugă pentru că mama lor vitregă vrea să scape de ei și o face cu ajutorul deceptiei și corupției.”
Această lucrare este cea mai recentă descoperire de la Casa Leda, care este plină de exemple suplimentare de picturi extravagante, inclusiv o frescă erotică care înfățișează „seducția” lui Zeus a reginei Leda, luând forma unei lebede pe un perete.
Descoperirea a venit în timpul finalizării Marelui Proiect Pompei, care a fost condus de guvernul italian începând din 2012 pentru a excava, stabili și restaura structurile din întregul oraș antic, în timpul eforturilor de cercetare, a urgențelor climatice și a creșterii turismului. La începutul acestei luni, Zuchtriegel a împărtășit într-o declarație oficială că următoarea fază pentru Pompei este să o dezvolte din punct de vedere al planificării urbane care implică comunele și orașele învecinate și promovează noi oportunități educaționale pentru istorie și cultură.
„La fel ca și orașul antic a făcut parte dintr-un peisaj cultural, chiar și azi nu ar trebui să existe granițe rigide între interior și exterior„, a spus Zuchtriegel.
Sursa:The Guardian
