Acum câteva zile, Camera Deputaților, cu unanimitatea celor care au votat, a adoptat moțiunea simplă prin care i-au cerut demisia d-nei Raluca Prună, încă ministru al Justitiei.
Motivul: Încă o minciună debitată de distinsa d-na la CEDO și recunoscută cu o ingenuă naivitate în ședința CSM. Concret, cu ocazia unei vizite la CEDO, în vara anului 2016, Raluca Prună a dat asigurări despre faptul că, la nivel de Guvern al României, a fost prevăzut un buget pentru construirea a 7 penitenciare a câte 150 milioane de euro fiecare, un total de peste un milliard de euro. Suma este cu adevărat scoasă din burtă, fără nicio susținere documentată. Aceasta aceasta afirmând că „ cineva din guvern a livrat un document în acest sens”.
În ședința CSM ministrul a recunoscut că a fost pusă în situația de a minți o instanță internațională, dar a intervenit ulterior și a oprit un Memorandum care era pregătit pentru Guvern și care conținea „estimari nerealiste”.
Din păcate, minciuna d-nei ministru este o mică eroare pentru care nu merită un tratament atât de aspru. Prestația domniei sale, în ansamblu, s-a dovedit lamentabilă iar desele ieșiri la rampă, absolut incalificabile. A demonstrat cu prisosință, că nu pricepe nimic din ceea ce se întâmplă în sistemul pe care il guvernează.
Cu mult mai grav și mai compromițător pentru România este, însă, încercarea repetată a Guvernului de a lansa adevărate fumigene, menite să înșele organismele internaționale, în cazul nostru CEDO, cu privire la situația încălcării drepturilor deținuților din penitenciare și din aresturile poliției.
Concret, pentru a bloca o nouă Hotărâre Pilot a CEDO, Guvernul a adoptat, în ianuarie 2016, un Memorandum prin care solicita Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), să nu pronunțe o nouă Hotărâre Pilot împotriva României, angajându-se ca în opt săptămâni să vină cu un Program de Măsuri concrete pentru îmbunătățirea situației din închisori (penitenciare și aresturi ale poliției).
O hotărâre pilot a CEDO presupune penalități pentru statul român de cca 80 milioane euro anual până la rezolvarea deplină a situației existente.
Reamintim că, în anul 2012, CEDO a mai pronunțat o asemenea hotărâre pilot. Ca urmare, în septembrie 2012 Guvernul Ponta a transmis la CEDO un Memorandum prin care se angaja să ia măsuri radicale pentru rezolvarea situației. Totul a fost o înșelătorie pe față care a dovedit că guvernanții noștri nu au avut nici un moment, nici cea mai mică intenție să aplice vreuna din așa – zisele măsuri „ urgente”. Una dintre prevederile memorandumului stipula că „ Guvernul va accelera demersurile pentru construirea de noi penitenciare”. Dacă avea cu adevărat o intenție în acest sens, în bugetele pe anii 2013 și 2014, cel puțin, trebuiau să se prevadă sume de bani pentru asemenea investiții, ceea ce nu s-a întâmplat. Abia în anul 2015, când se prefigura deja o nouă hotărâre pilot, Guvernul Cioloș a alocat 1milion de lei pentru două studii de prefezabilitate. Suma nu era prevăzută în bugetul pe 2015 așa că s-a apelat la fondul de rezervă.
Dacă Ponta și-a căștigat renumele de mitoman și plagiator, Guvernul Ciolos se pare că nu vrea să rămână mai prejos și fabrică,la repezeală, un nou Memorandum prin care le aruncă praf în ochi organismelor internaționale.
Argumentez,pe scurt, prin câteva angajamente ale acestui guvern, care peste numai o lună își va înceta mandatul.
Guvernul se angajează ca în perioada 2016-2023 să se investească în noi penitenciare, nu mai puțin decât 740.234.582 00 (șaptesutepatruzecimilioanedouăsutetreizecișipatrumiicincisuteoptzecisidoieuro). Această sumă uriașă ar fi suficientă pentru construcția a 10.284 locuri noi de cazare (nu localuri) și 1.651 locuri obținute prin modernizări.
Se promite mărirea normei de hrană pentru deținuți, de la 3,75 lei/zi/om, fără a se preciza la ce sumă se va ajunge și când. Se pare că, până în acest moment, s-a ajuns la 4 lei/zi/om. Crede cineva cu mintea întreagă că se poate hrăni un om cu 4 lei pe zi? Se pare că acești demnitari ai statului, miniștri, parlamentari și alții sunt de pe altă.
Nu mai insist asupra celorlalte prevederi ale acestui document memorabil, care nu conține decât afirmații fără acoperire, înafara realității din acest domeniu, care scot în evidență faptul, cu totul regretabil, că acesti demnitari sunt total pe dinafară. Cred că acei funcționari care au redactat documentul au profitat de ignoranța și nepriceperea acestor miniștri, în special de naivitatea și impostura ministrului Raluca Prună.
Dacă cineva din guvern ar fi dovedit o minimă responsabilitate și respect pentru țara pe care pretinde că o servește ar fi semnalat faptul că un guvern nu se poate angaja, decât cel mult, pe durata mandatului său și conform programlui asumat la investitură și confirmat de Parlament.
Pentru rezolvarea situației dramatice din închisori, singura soluție este un Program Național pe termen lung, asumat de toate forțele politice și adoptat prin lege organică. Numai în acest fel se poate spera că se va rezolva ceva în acest domeniu. Istoria recentă a demonstrat că, în România, nici măcar aceste legi nu se respectă. Exemplul Codului Penal adoptat de Parlament în 2004, după 2 ani de dezbateri și care urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2005 este edificator în acest sens. Banii alocați în august 2015 pentru cele 2 studii de prefezabilitate nu au produs până în prezent, după mai bine de un an, ,numic. Se cunoaște că s-au depus ceva oferte pentru licității după care, tăcere absolută.
Deci, în loc să demolăm așa – zisele penitenciare, construite in perioada comunistă și care nici măcar nu au fost finanțate de la buget, noi lansăm oferte pentru investitii noi, cu proceduri extrem de complicate și costisitoare, care nu vor duce nicăieri. Franța a construit în 2 ani, fără bani de la buget (cu bani privați, în parteneriat public-privat), nu mai puțin decât 25 penitenciare însumând 13.000 de locuri. Ei sunt mai modești și știu că un penitenciar nu trebuie să aibă mai mult de 4-5 sute de locuri pentru a fi ușor de administrat.
Actualele unități de penitenciare dispun de teren suficient pentru a permite reconstrucția și modernizarea spațiilor de cazare a deținuților. Nu este nevoie de noi locații, decât pentru eventuale închisori preventive care să înlocuiască actualele beciuri ale poliției, total neconforme cu normele internaționale și regulile privind asigurarea drepturilor la o cercetare penală echitabilă și corectă.
Raluca Prună și Guvernul său vor pleca peste puțin timp, va veni un nou Guvern cu nimic mai bun iar noi ne vom consola, încă o dată, că putea fi și mai rău.
