Sirens nu este un serial prost, dar, având în vedere cât talent este implicat, atât pe ecran, cât și în spatele camerelor, ar fi trebuit să fie mai mult decât doar „ok”.
Am dat peste un articol despre această miniserie, care spunea că producătoarea, regizoarea sau cineva din echipă este o cunoscătoare pasionată de mitologia greacă, iar titlul se potrivește cu povestea deoarece spune istoria sirenelor mitologice din perspectiva lor (feminină), subliniind faptul că ele au fost întotdeauna prezentate printr-o lentilă masculină. Un alt articol menționa că serialul estepresărat cu referințe la mitologia greacă, datorită rolului celor trei femei ca seducătoare.
Referințele la sirene, cântecul lor seducător, păsări și monștrii sunt adesea prea evidente, în loc să fie integrate cu tact, astfel încât privitorul să creadă cu adevărat că există o legătură cu creaturile mitologice din Odisea lui Homer sau Argonautica lui Apollonius. Poate că insula aduce aminte de țărmul Siciliei, unde trăiau sirenele, însă serialul nu oferă nicio trimitere clară la bărbați eșuați sau înecați sub influența cântecului lor. Reinterpretările moderne sau feministe ale miturilor grecești nu sunt o noutate și nici nu sunt rele în sine — romanul excepțional Circe de Madeline Miller este o dovadă în acest sens. Însă Sirens rămâne cumva în apropierea temei mitologice, fără să o îmbrățișeze cu adevărat.
Julianne Moore este, pentru mine, una dintre cele mai bune actrițe ale momentului. Mi-aș dori să aleagă mai multe proiecte care să-i valorifice pe deplin talentul. Molly Smith Metzler a scris fenomenalul Maid în urmă cu doar câțiva ani. Împreună, aceste două nume ar fi trebuit să creeze o capodoperă, și totuși ne-am ales cu o dramă de clasă superioară în stil White Lotus, dar lipsită de consistență.
Meghann Fahy iese și ea în evidență ca Devon DeWitt, al cărei spirit tăios și vulnerabilitate ancorează narațiunea, în timp ce Milly Alcock o interpretează pe Simone DeWitt cu un amestec nuanțat de inocență și ambiție, redând foarte bine conflictele interioare ale personajului.
Imaginea și aspectul vizual al serialului sunt extraordinare: culori vii, o locație pitorească perfect încadrată în fiecare cadru, costume impresionante. Toate acestea se reunesc într-un adevărat festin vizual.
Dacă este privit ca un serial ușor, de weekend, Sirens este, în ansamblu, acceptabil. Dacă iei titlul în sensul simplu — pentru că cele trei protagoniste au succes cu bărbații — atunci așa face mai mult sens și provoacă mai puțină confuzie. Dar nu te aștepta la o dramă memorabilă, despre care să simți nevoia să vorbești peste ani.
- Vezi mai multe RECENZII FILME AICI
