S-au umplut, măi omule, interneții cu articole despre și cu femei independente și puternice.
Toate casierițele de supermarket, montatoarele de unghii false, sendvicimeicărițele de la hămbărgăriile de cartier, femeile de servicu de prin multinaționale și în general toate disperatele care au reușit să-și cumpere două rujuri și un stick antiperspirant din banii pe care și-i produc au devenit femei independente. Toate amețitele care au avut curaj să-și părăsească iubiții agresivi plus ălea care au reușit să urce prima dată treptele de la facultă fără să se-mpiedice au devenit femei puternice.
Și-acum, să vezi belea: tot ele se plâng, că nu le mai vrea nimeni, că bărbații fug de ele, că sunt speriați, că se simt dominați de ele și stau la distanță și câte și mai câte. Fetelor, să vă spun un secret: bărbații nu fug de femeile independente și/sau puternice ci fug de guralive; că de fapt asta sunteți voi, astea, majoritatea care o ardeți toată ziua pe unde apucați cu independența și puterea. Și e de înțeles, pe undeva; cum la noi conceptul de femeie independentă este ceva nou și în lipsa unor modele reale, ați adaptat niște clișee din filmele occidentale și v-a ieșit o treabă de mântuială.
Nu mă pricep nici eu prea bine la lucrurile astea – cum nu mă prea pricep la nimic în general, între noi fie vorba – așa că nu vă pot spune ce și cum e o femeie independentă și/sau puternică, dar vă pot spune cu siguranță cum nu e și ce nu face o femeie de acest fel. Să fii independentă nu înseamnă să stai mereu în gardă, să nu-ți pice vreunul cu tronc; nici să micționezi continuu pe simpatiile și strădaniile bărbaților de-a te face să te simți specială. Nu înseamnă să închei o relație la primii fluturi în stomac, de frica sentimentelor care, după concepția ta, ți-ar îngrădi independența.
Nu înseamnă să-i arăți și să-i amintești ostentativ celui care te curtează că faci mai mulți bani decât el, dacă faci. Nu înseamnă să-ți schimbi singură roata la mașină, doar pentru că nu vrei să apelezi la el, din contră, îl poți ruga să te ajute în schimbul unei invitații la o masă gătită de tine (sau la ce vrei tu, descurcă-te, că ești femeie independentă și puternică, tu știi mai bine!); așa nu te chinui, nu rămâi datoare și ar putea ieși și ceva distractiv…
Să fii puternică nu înseamnă să-ți muți singură mobila prin casă; nici să-mbraci o aură de inabordabilă. Nu înseamnă să fugi de toți pentru că te-a rănit unul și nici să fugi și să te-ascunzi de-al tău, să plângi singură când ai ceva pe suflet, doar pentru a da impresia că ești puternică. Să fii puternică înseamnă să fii optimistă și să ai curajul să investești încredere în oameni chiar dacă te-au dezamăgit înainte. Te vor dezamăgi și pe viitor, dar lucrurile astea fac parte din urcușurile și coborâșurile vieții. Să fii puternică nu-nseamnă să-ți calci pe sentimente din principii deșănțate ci să-ți urmezi sentimentele cu rațiune.
În plus, una dintre calitățile de bază ale femeilor puternice și/sau independente e că ele nu vorbesc niciodată despre independența sau puterea lor. Sunt discrete și aceste calități se dinsting din comportamentul lor, nu e nevoie să le trâmbițeze dânsele pe unde apucă. Să fii independentă și/sau puternică nu înseamnă să fii singură și/sau stearpă sentimental și-apoi să plângi că bărbații-s nașpa. Punct.
