CĂMAȘA LUI SORIN CÂMPEANU ÎN SPRIJINUL EDUCAȚIEI

anton ilica
Distribuie:

 

Demnitarii au acceptat să se vaccineze, iar imaginile au ajuns publice. S-au apreciat mușchii lui Iohannis și fragilitatea mâinilor lui Cîțu, dar cel mai spectaculos a fost arta teatrală afișată de ministrul „educației”, care a lansat un nou model de cămașă cu buzunărel decupat pe mâneca stângă prin care asistenta a avut acces la deltoidul lui Sorinel. Cămașa poate deveni obiect de muzeu într-o casă de modă revoluționară, prin ineditul modului în care se poate evita dezgolirea brațului, în cazul în care purtătorul are de ascuns câte ceva.

Acum, dacă tot a dorit acest ministru să lanseze un model de cămașă pentru vaccinare, ne-a dat prilejul să reamintim că acest 4×4 (patru partide în patru ani) a fost de două ori ministru al educației, că are rețete pentru încălcarea numărului de mandate pentru rector, că și-a găsit, la un moment dat șef, într-un ONG al lui Cumpănașu, că dorește să pună ordine în educație și învățământ.

A început cu o afirmație grăbită despre desființarea claselor simultane, a lansat un proiect cu două variante de Plan de învățământ pentru licee și … cu „activitatea remedială” plătită pentru profesorii care nu și-au realizat norma didactică în perioada cursurilor școlare online. E un exemplu pentru ceilalți de a câștiga bani remediali.

Ministrul are intenția elaborării unei noi legi a educației. Sunt câteva probleme ce au nevoie de claritate în demersul schimbărilor fundamentale din învățământul românesc. În primul rând, e nevoie de o limpezire terminologică. Ministrul educației nu reprezintă „educația”, ci „învățământul”, iar cele două concepte nu pot fi confundate. Una este educația și alta învățământul, iar ministrul ar trebui să dea tonul diferențierii.

Educația are un conținut (morală, intelectuală, profesională, spirituală, psihomotrică, estetică, umanistă), iar
învățământul are alt conținut (cunoștințe, deprinderi, aptitudini, capacități, obișnuințe, numite la un loc „competențe”). De altă parte, folosirea termenului de curriculum pentru documentele normative nu este cea mai potrivită conceptualizare. S-a ajuns la înscrisuri de tipul curriculumului, curricula, curriculei, ceea ce exprimă o abatere de la normele limbii române corecte. Terminologia pedagogică, preluată după modele europene, este rebarbativă: strategii, evaluări, management, scenarii, brainstorming, fishball, philips 6×6, rol player, competențe transversale, subcompetențe, gândire laterală, antreprenoriat și multe altele.

Planurile de învățământ sunt configurate pe idealul educațional al „educației multilateral dezvoltate” și nu pe cel din actuala lege a educației, cu cele 66 de cuvinte și care vizează „dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru
angajare pe piaţa muncii (art.2 din LEN).

Proiectul Planului de învățământ, recent publicat de Ministru, nu răspunde cerințelor „idealului”, adică profilului de personalitate urmărit a fi realizat de școala națională pentru societatea românească, ci de o educație enciclopedică.

A doua problemă se referă la formarea cadrelor didactice în universități. Facultățile pregătesc specialiști în anumite domenii de activitate, adică economiști, istorici, filologi, ingineri, medici, fizicieni, ziariști, chimiști, artiști, juriști etc. Aceștia dobândesc titlul de profesori printr-un modul (seminar) pedagogic, care este o cenușăreasă benevolă în universități. Un medic, istoric, chimist etc., dacă urmează acest modul (cursuri de pedagogie, psihologie, metodici), are drept de a fi deopotrivă cadru didactic. Nu se asigură o suficientă pregătire pentru cariera didactică, iar rezultatele se văd în calitatea activității didactice din școli, licee și universități. Profesia didactică e la fel de importantă ca și mânuirea bisturiului.

Titularizarea pe viață a cadrelor didactice face imposibilă schimbarea planului de învățământ și raționalizarea acestuia, fiind sub presiunea asigurării catedrei pentru toți titularii. Aceștia, dacă vor, se pot „perfecționa” prin grade didactice, organizate prin examene colegiale și inspecții la clasă la fel de colegiale.

Pentru elaborarea unei noi legi a învățământului, o idee ar fi descentralizarea de la minister a deciziei. Pentru multe lucruri simple (ex., aprobarea unei comisii), este nevoie de implicarea funcționărească a ministreriatului.

În fine, pomenesc de evitarea numirilor politice, în actualele condiții în care pasiunile partinice capătă accente pasionale, iar politizarea actului de decizie afectează educația unei „Românii educate” și „normale”.

Ce poate face Domnul Ministru al Educației Naționale pentru Învățământul Național? Să schimbe fundamental filosofia educației, să renunțe la cosmetizări și să valorifice deciziile bune ale foștilor miniștri, Andrei Marga și Daniel Funeriu.

Acum, avem ministru vaccinat, așteptăm cu nerăbdare rapel-ul, pentru a-i vedea musculatura ori măcar motivul pentru care și-a forfecat mâneca de la cămașa de mătase albăstrită.

 

Categorie: Opinii
Etichete: educatie, elevi, invatamant, ministru, ministrul educatiei, profesori, școli, sorin campeanu
Distribuie:
Articolul anterior
Începând cu 28 ianuarie, din cauza unui un deficit de 117.000 de doze de vaccin anti-Covid, se decalează cu zece zile toate persoanele programate pentru prima doză și care deservesc activități esențiale
Articolul următor
Arădenii au zburat după toate punctele la Iași cu o cursă charter

15 comentarii. Leave new

  • Excelentă analiza/sugestii! Cred sincer că la noi se impune urgent EDUCAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ÎN ANSAMBLUL SĂU PORNINDUSE DE LA VLĂDICĂ LA OPINCĂ!!!

    Răspunde
  • P.S. Pt. Lacheange!

    Răspunde
  • ma dascalule sti ce e aia sa fii conferentiar universitar?

    Răspunde
    • Măăă….ăă,,confu…llee”, EU stiu ce insemnă/presupune/necesită toate gradele universitare,spre deosebire de,,ALTII”care cred că AU SARIT ĢARDURI…UNIVERSITARE!

      Răspunde
  • bine ma asistentule.ne poti spune si noua unde gasim niste lucrari stintifice publicate de tine ?

    Răspunde
    • da asa e am vrea sa vedem niste lucrari stiintifice de ale lui IAC ne poate da lincurile?

      Răspunde
    • CURIOŞILOR,depuneți puțin efort şi afați datele ,,dorite” din CVul meu. Poate, poate o sá afați şi date privind funcțiile índepinite in CEI 44 ANI DE ACTIVITATE UNIVERSITARÁ! Poate şi faptul că mai mulți ani am fost VISITING PROFESSOR LA UNIVERSITATEA DIN PADOVA(ITALIA)!

      Răspunde
  • nenea IAC ne spui si noua niste lucrari publicate de matale? se specifici si lincurile sa le putem vedea.

    Răspunde
  • si ce faceai acolo viziting profesor? ce lucrari stintifice ai publicat ? eu sa ajung conferentiar a trebuit sa public isi. tu cate ai ?

    Răspunde
    • E usor a scrie prostii. Indemnul meu a fost sá imi analizați CV. Pun punct invidiei ce vá dominá . Cred,prin prisma exprimárilor voastre jalnice, că SUNTETI NEAVENITI ADEVARATULUI INVĂȚÁMÂNT UNIVERSITAR.

      Răspunde
      • P.S. MOZICISMUL NU ARE CE CÁUTA IN INVĂȚÁMÂNT. Imi pare ráu că il reprezentați! Decí…lasaţi treba PE SEAMA AVENITILOR!

        Răspunde
        • P.S.,P.S. Raspunsul meu ultim in,,dialog” : Am militat ca aprecierea şi promovarea dăscălilor sá se facá primordial dupá calitatea materialului didactic elaborat şi expus. Activitatea de cercetare sá fíe, exclusiv legatá de cea de predare. Cu ce gresesc? Stim cum,,se fac/cumpárá publicatiile ISU.Dacá nu,apelați LA EXPERTI(rectorița)! Şi,totuşi,pentru intrebári necercetate, EU am doctorat in domeniul EFICIENTEI CERCETARII STIINCIFICE (1982). VOY??? Punct pentru VOI CURIOSILOR…cu intrebári necercetate/tendentioase)! ,,SUCCESURILE”sá le obtineţi conform…MERITELOR !!!

          Răspunde
  • si linkurile alea pentru lucrarile publicate de domnia voastra care sunt?

    Răspunde

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fill out this field
Fill out this field
Te rog să introduci o adresă de email validă.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Din aceeași categorie

alexandru v. mureșan

GREAȚA VOIOASĂ A COTIDIANULUI (11)

    LUMEA CA O VOMĂ sau GREAȚA VOIOASĂ A COTIDIANULUI (xi) Scrisoarea a șaptea: SCRISOARE-DESCHISĂ CĂTRE: ARTEMIS, Zeița elină a vânătorii (pădurilor, nașterii copiilor, virginității și fertilității) O, tu Zeiță,…
cnvm vs peda large

Nu mor caii când vor câinii

Statistica e dificilă. Nu se predă în ciclul primar, deci nici la M4 (matematicienii știu de ce)… Motto: Nu mor caii când vor câinii Au apărut în ultima perioadă o…
alexandru v. mureșan

GREAȚA VOIOASĂ A COTIDIANULUI (10)

    LUMEA CA O VOMĂ sau GREAȚA VOIOASĂ A COTIDIANULUI (x) Scrisoarea a șasea: TRIPLĂ SCRISOARE-DESCHISĂ CĂTRE: MINE, NIMENI ȘI NIMIC PREAMBUL SAU JUSTIFICARE pentru un ipotetic Factor Poștal pe care…
virgil florea

TENDINȚE VS. FINALURI

Cum spuneam într-un articol mai deunăzi, observăm, analizăm, și pe cât psobil încercăm să ne punem la adăpost. Auzim din cabană rostogolirea avalanșei, știm cât de pericuoloasă este, fugim cât…
virgil florea

UNIUNEA ISLAMICĂ EUROPEANĂ (3)

Ne dezvoltăm, ca indivizi, datorită în mare parte unei capacități cu care ne naștem fiecare. Se numește observare. Nu este măsurabilă și deci nu putem vorbi despre o scală care…