Cu prilejul Zilei Naționale a României, vreo 10 de instituții arădene, Consiliu, Primărie, Prefectură, Arhiepiscopie, universități, societăți etc. au organizat o Conferință Națională (numită alteori Sesiune Națională), intitulată Românii – între tradiție și modernitate de-a lungul timpului(un titlu neinspirat, comun, chiar banal), în cadrul căreia au fost anunțate 31 de „comunicări științifice”, fiecărui autor acordându-i-se, prin program, câte 15 minute. Ordinea intervențiilor a fost convențională, fără un criteriu anume, deși, în asemenea situații, criteriul cel mai obiectiv este orânduirea după alfabet a numelui autorului.
Majoritatea celor prezenți au citit literal (adică literă cu literă) textele, iar, în cazul unora, lectura a durat aproape o oră, ducând la „consum de interes” și „pierdere de entuziasm” din partea celor prezenți în luminoasa sală „Vasile Goldiș” a Consiliului Județean. E nevoie ca, la asemenea conferințe, să se asigure o cultură a discursului, a științei retorismului, a disciplinei convenționale și renunțarea la procedura lecturii cuvânt cu cuvânt a unor asemenea texte. De altfel, cele mai interesante intervenții au fost îndreptate înspre articolele prezentate liber, cu un conținut de idei argumentat de „privitul în ochii ascultătorilor” (ex. Doru Sinaci, Floare Cândea, Nicolae Tang).
În fine, unele „comunicări” au fost „paralele” cu tematica, fiind lipsite de relevanță și chiar onestitate. Selecția textelor (dacă a fost!) avea nevoie de cel mai important criteriu specific momentului: Ziua Națională. Am resimțit absența sentimentului de sărbătoare, de omagiere a Zilei Naționale, de emoție și de punctare a motivației care a alimentat aspectul elevat al momentului sărbătoresc, care nu este Centenarul, trecut de câțiva ani, ci Sărbătoarea Națională… (La un moment dat, cineva din culise a dosit discret după paravan cele două drapele naționale de lângă Prezidiu).
Merită accentuată ideea că istoricii și teologii sunt singurii care, de o vreme, organizează asemenea acțiuni științifice, celelalte domenii ale cunoașterii (filologia, filosofia, sociologia, economia etc.) își rătăcesc opiniile, beneficiind de buna găzduire a acestora.
Au fost lansate două volume, cu conținut specific: Doru Sinaci, Sorin Bulboacă (coord.), Administrația românească arădeană. Studii și comunicări din Banat-Crișana, volumul XVI (Editura University Press „Vasile Goldiș” Arad, 2021) și Horia Truță, Cetatea veche a Aradului și Cartierul Drăgășani. Scrieri monografice (Editura Moon, Arad, 2021).
Administrația românească arădeană se află la al șaptesprezecelea volum și, iată, în circa 12 mii de pagini, „demersul nostru editorial argumentează în favoarea valorificării elementelor de istorie locală, regională, națională și internațională, a trecutului ecleziastic, etnografic, sociologic și educațional, reliefate atât prin bine documentate recenzii de carte și prin creionarea unor portrete, medalioane de personalități binecunoscute sau pierdute în negura istoriei și readuse prin lumina tiparului în actualitatea cotidianului…” (p. 14.). Schema structurală a volumului pentru „Anno Domini 2021” este următoarea: Istorie, Biserica și școală, Societate, Antropologie, Cultură și Etnografie, Medalioane, Recenzii de carte. Actualul volum cuprinde 675 pagini, cu contribuția a 60 de autori, abordând diferite aspecte ale activității desfășurare sub administrația arădeană românească. Remarcăm acel Summa Summarum, care sintetizează (în ordine alfabetică) toate comunicările publicate din 2010 până în 2021, însumând 715 poziții bibliografice. Conținutul științific al studiilor este asigurat de indicațiile coordonatorilor privind criteriile de eligibilitate pentru publicare. Cele 17 tomuri restituie, prin actualizare, activitatea multidimensională a ținutului arădean după includerea lui în administrarea politică românească. Volumele sunt repere esențiale pentru a da temeinicie românească graniței culturale de aici, din Vestul României.
Volumul lui Horia Truță despre Cetatea veche a Aradului și Cartierul Drăgășani (274 pagini), prezentat de Doru Sinaci, se înșiruie în preocuparea, amintită de recenzor, de a realiza monografia tuturor localităților din județul Arad, precum și a cartierelor municipiului nostru. Horia Truță s-a specializat în elaborarea documentată a unor monografii (Gai, Căsoaia, Turnul de apă etc.), astfel că realizează o prezentare, atent documentată și justificată de surse variate, a Cetății turcești de pe actuala locație Teba, în jurul căreia au apărut „primele nuclee urbane”, apoi o așezare cu identitate proprie, devenită Cartierul Drăgășani (Racveroș, Sarkad).
Autorul identifică străzile aparținătoare, în ale căror case s-au născut sau locuit personalități care au dat lustru orașului Arad: Ioan Slavici, Sava Tekelia, Dimitrie Țichindeal, Sava Arsici, Eustahija Arsici, Grigore Lukacic, Romul Ladea, Aaron Chorin, Emil Tabacovici, Ștefan Tenețki, Eugen Gluck, Milos Cristea, Pavel Vesa, Ștefan Guleș, Mihai Botez, Aurel Ardelean, Alexandru Roz și mulți mulți alții. Fiecare beneficiază de un medalion, fiind nucleu pentru completări și monografii. Aici au existat lăcașe de cult, școli, arene sportive, fabrici, ateliere, fiind o zonă în care diferite comunități etnice au conviețuit în bună înțelegere. Scrierea monografică a lui Horia Truță dovedește potențialul intelectual al acestui cercetător, pasionat de descrierea, prin valorificarea documentelor de arhivă, vieții cetățenilor care au dat orașului de pe Mureș, mândrie, demnitate și identitate.
