ÎN ARAD, A APĂRUT O PUBLICAȚIE ÎN GRAI POPULAR, CONCEPUTĂ DE GHEORGHE HODREA
În „mândrul în îngâmfatul oraș de pe Mureș”, cum se exprimă Ion Luca Caragiale (colaborator al ziarului Românul în 1911), despre Arad, a existat o tradiție a unor foi umoristice și a editării unor texte în grai: Gura satului (1868), Tribuna poporului (1900), Cucu (1906), Glasul satelor (1922), Bravo (1936) etc., la care se adaugă texte culese din graiul sătesc publicate în reviste școlare (Școala Primară, Școala Vremii) ori culturale (Hotarul).
La Macea, se organiza începând cu 1970, un festival în grai rural, la care participau scriitori – țărani, umoriști, caricaturiști, în dorința de a se conserva această avuție a limbajului, temelia limbii române literare.
Ținutul Zarandului reprezintă un spațiu spiritual, care se strecoară printre graiurile bănățene și graiurile crișene până în zona moților spre Hălmagiu,
configurându-se (prin conservare zonală) tradiții, obiceiuri, graiuri diferite chiar de la o localitate la alta, costume populare, strigături, orații, cântece de jale. Scăderea interesului pentru vorbirea dialectală și în grai, precum și dorința de a crea o identitate subgraiului zărăndan (specific zonei amintite) l-a determinat pe Gheorghe HODREA să redacteze o foaie în grai, cu titlul LADA CU SPINARE, a cărei prezentare a avut loc în zilele sărbătorilor pascale (în săptămâna luminată).
Arhidiaconul Gheorghe Hodrea este recunoscut ca inițiator de muzee etnografice
(ex. din Sintea Mare, chiar în casa sa natală, cuprinzând numeroase obiecte cu valoare etnografică), autor de cărți în grai (Unchioaia Persida și zgoditu vremii), cititor de povești în grai la diferite emisiuni radio, precum și prin brandul „Bace Toghiere”. A înființat în Arad, chiar în fostul sediu al ziarului politic Românul, un muzeu școlar, intitulat Clasa profesorului Sălcuță, cu reconstituirea imaginii unei săli de clasă de prin anii 1955, cu toate recuzitele acesteia, cu pavoazarea sălii de clasă, catedră, bănci, abecedare, tăblițe, penare și multe altele care amintesc de școala de altădată. Acest spațiu a fost atribuit cu generozitate de Universitatea de Vest ”Vasile Goldiș” din Arad, având aici Muzeul memorial al patronului său spiritual.
În acest loc, de ziua Sfântului Gheorghe (24 aprilie 2023), s-a lansat întâiul număr al publicației lunare LADA CU SPINARE, titlul preluat după modelul lăzii de zestre.
Cuprinde șase pagini, format A2, la care au colaborat cuvântătorii în grai din județul Arad,
între care amintim pe Gheorghe Hodrea (Bace Toghiere) din Sintea Mare, Alexandru Ioan Ardelean (Bace Ghiuri lu Hamfău) din Macea, Floare Ranta Cândea din Macea – Arad, cu frumoase ”Uiuituri şi văitături”, poetă, redactor – șef al Foii culturale Gutenberg, prof. Dimitrie Otavă (Mitruț din Șimand), în mână cu cartea sa Lăduțâia cu scrieri (dedicată lui Traian Lăpăduș și Teodor Uiuiu) și Pătru – Marius Brașai (pruncu’ lu’ Pătru lu’ Bubi, gi la Coșioba).
Editată cu profesionalism, publicația beneficiază de grafica redactorului-șef, iar conținutul textelor (proză, poezie, schițe umoristice) este plasat în rubrici cu denumiri specifice (ex. Lada cu șoroafle). Deocamdată, s-a respecta modul de transcriere așa cum fiecare autor a considerat. Remarcăm totuși o specificitate a graiurilor în sensul în care există multe cuvinte împrumutate din vecinătăți (sârbești, maghiare, nemțești), care dau un specific aparte limbajului popular din ținutul zărăndan.
Debutul public al revistei Lada cu spinare s-a făcut în asistența unor invitați care au manifestat interes pentru recuperarea limbajului în grai, rostind scurte opinii:
preotul dr. Vasile Pop, amintind de graiul satului său natal din Buhani, artiștii plastici Dumitru Paina – sculptor – și Ioan Groza Kett – caricaturist -, prof. Horia Truță, care a încurajat demersul, amintind de implicarea regretatului T. Uiuiu în organizarea națională a festivalului Gura satului, poetul și director de editură Mirador, Ioan Matiuț, interesat deopotrivă de scrierea în grai, col (r) Sandu Crișan, președintele filialei Arad a ANCMRR și redactor-șef al revistei Stindard, istoricul Eugen Criste, apoi Ovidiu Balint, managerul noului Hub Cultural „mARTA”, ec. Aurel Usca, sponsor al editării, precum și alți iubitori ai tradițiilor populare din zonă.
Fiecare autor a primit, întru amintire, fotografia înrămată și cu autograf al ”chapeau-ului publicației”. Toți cei prezenți au rostit cuvinte de încurajare și de stimulare a apariției publicației, dorința de a căpăta răspândire națională, precum și aceea de a se concepe o modalitate unitară de transcriere a vorbirii în grai. Totodată, există speranța ca scriitorii în grai popular să aibă, de pe-acum, un loc în care să-și publice scrierile lor cu iz popular.
1 comentariu. Leave new
Felicitari pentru frumoasa inițiativa de a scoate din anonimat ,statutul nostru Sânicea.Tăce bune!